Nikolaus Rudolf Pilly, cărăşanul din Călan, reuşeşte de ani de zile să impresioneze publicul din Reşiţa prin recitaluri inedite. Acesta interpretează cântece şi melodii la un instrument mai puțin obișnuit, coada de vulpe sau fierăstrăul.
Deși poate pentru unii un astfel de recital ar părea „floare la ureche”, lucrurile nu stau deloc așa. Interpretarea cere o dexteritate unică. „Am început cu diverse instrumente improvizate”, susţine Nikolaus Rudolf Pilly, care a reușit să transforme lama unui simplu fierăstrău într-un instrument capabil să reproducă aproape orice melodie. Acesta povestește că a început să cânte la acest instrument prin anul 1952. „Am început cu diverse instrumente improvizate iniţial, de la pahare umplute mai mult sau mai puțin până la muzicuţă şi fierăstrău. Am cântat însă şi la joagăr sau firiz cum mai este cunoscut în popor. Fierăstrăul la care am cântat prima dată avea o vechime de peste 30 de ani. Un unchi de-al meu mi-a dat ideea, spunându-mi: tu ai fi în stare să cânţi şi pe un joagăr. Am încercat și mi-a reușit…”, spune bărbatul, originar din Reşiţa, dar mutat de peste 40 de ani în judeţul Hunedoara. După ce, în 1981, a ieșit la pensie, el și-a dedicat mai mult timp pasiunii și a reușit să compună cântece și romanțe. „Vreo două decenii am condus o secție de furnale de la Călan, la foc continuu, și nu am prea avut timp să mă mai ocup de muzică. Dar de când sunt la pensie, numai de 36 de ani, am continuat să cânt la fierăstrău. Am început cu melodii clasice, ușoare. Am cântat în Germania, în Austria, în Franța, dar şi la Drobeta Turnu Severin, Orşova, Nădrag, Dognecea, Timişoara şi Reşiţa”, a adăugat Nikolaus Rudolf Pilly, un autodidact din fire.
În calitate de președinte al Forumului Democratic al Germanilor din Valea Jiului, organizaţia locală Călan, acesta își petrece cea mai mare parte din timp cu minoritatea germană, participând, alături de Forumul Democratic al Germanilor din Banatul de Munte, la diverse activități dedicate etnicilor germani. „La Reșița sunt un invitat de tradiție de mulți ani și, bineînțeles, că răspund cu drag, de fiecare dată, acestei chemări”, spune hunedoreanul.
Pentru a-și promova talentul său inedit, Nikolaus Rudolf Pilly a participat, în 2012, și la cunoscutul show de televiziune „Românii au talent”. Cărăşanul hunedorean este și autor a numeroase articole în domeniul tehnic, studii monografice, dar și poezii, proză și cântece, publicând în presa de expresie germană.
În semn de recunoștință pentru întreaga sa activitate depusă în dezvoltarea comunității locale, dar și pentru implicarea sa în viața culturală, Nikolaus Rudolf Pilly a fost numit, în 2014, „Cetățean de onoare” al orașului Călan.
Nikolaus Rudolf Pilly în date biografice:
Preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Valea Jiului, organizaţia locală Călan
Autor a nenumărate articole în domeniul tehnic, studii monografice, poezii, proză şi cântece. Publică regulat în presa de limbă Germană. Este cunoscut ca fiind printre puţinii din România care cântă la fierăstrău. Cântă la acest “instrument” din 1952.
Semnează cărţile:
Punerea corectă în funcţionare a furnalelor
Romanţe noi pe teme vechi cât lumea (vol. I, II, şi III)
Lieder Straeusschen
Heinen in Fruehling
Zündet an ein Licht
Rose im Schnee
Einsamkeit
Volume colective:
Funcţionarea furnalelor cu intensitate de ardere mărită(autori: N. Pilly, I. Stoicoi)
Uzina “Victoria” (1970 – 1980) (autori: N. Pilly, D. Frentoni)
Din istoria siderurgiei româneşti (autori: I. Tripsa, A. Alexandrescu, I. Barbu, O. Hatarescu, Şt. Olteanu, N. Pilly)
Nikolaus Rudolf Pilly, pe scurt Niky, a reuşit să îmbine metalurgia şi arta, făcând fierăstrăul să cânte. Deşi născut în Călan, Nikolaus Pilly a trăit marea parte a vieţii sale în Reşiţa. Mi-am dorit să pilotez, am depus un dosar pentru una din cele mai prestigioase şcoli de zbor din Germania, însă nu am fost admis, iar odată cu terminarea războiului, multe din planurile mele s-au dus, a explicat nostalgic Pilly. A început să lucreze încă de la vârsta de 12 ani, pentru a-şi ajuta familia. În 1945 a venit pentru prima dată la Reşiţa, urmând Şcoala de Tehnică Medie Model UDR, unde cursurile erau gratuite. Cu o profundă pregătire în domeniul metalurgic, Rudolf Pilly şi-a dedicat întreaga activitate producţiei de fontă şi conducerii secţiei, însă nu şi-a ignorat niciodată pasiunile pe care le practica în puţinul timp liber. Pe lângă handbal sau atletism, pe care le-a practicat cu drag, Nikolaus adoră să cânte la vioară. A cântat pentru prima oară în Orchestra Orşovei în gimnaziu, unde dirijor era Rausch, apoi a cântat la Reşiţa, într-o orchestră de tineret. A fost membru al primului cor bărbătesc condus de Ion Românu, care mai târziu a ajuns un dirijor renumit. “Cu corul a fost simplu. A venit într-o zi un tânăr profesor de muzică cu o vioară la subsoară şi cu o mapă şi a dat zvon în cămin: cine are voce să vină în sala de mese, pentru a cânta, după care s-a făcut selecţia“, a explicat Nikolaus Pilly. Tot atunci s-a înfiripat o prietenie de lungă durată cu Walter Mihai Klepper, un mare compozitor din Banat.
În anul 1952 a pus mâna pe un fierăstrău adevărat. Aveam tot felul de obiecte prin casă, care scoteau sunet. Aveam o toacă în casă din trei scânduri, fiind cea mai muzicală toacă pe care am auzit-o vreodată. Într-o zi, văzându-mă cu toate lucrurile pe masă, mi-am zis că pot cânta şi la ferăstrău a explicat Pilly. Dacă la început a folosit ciocanul de la toacă pentru a putea cânta, cu timpul, Nikolaus Pilly a folosit arcuşul de la vioară pentru a face ferăstrăul să cânte. Folosesc un fierăstrău muzical din oţel, este un material care rugineşte odată cu trecerea timpului. Ultimul fierăstrău achiziţionat a costat 300 de euro, fiind comandat din Germania. Mereu preocupat de menţinerea tradiţiilor şi obiceiurilor, Niky şi-a dedicat şi îşi petrece cea mai mare parte din timp în mijlocul minorităţii germane. Cea mai importantă realizarea a sa este faptul că n-a lăsat să moară acest talent. “Am reuşit să pregătesc o elevă încă de la nouă ani. Ea se numeşte Elena Adriana Cioarec şi, anul trecut, a susţinut un concert de anvergură la Biserica Catolică de la Deva“.
Surse: poezie.ro. RADOR
(Hardy Cvoica)
