Cu o istorie mai veche de 2.000 de ani, Portul Constanţa se recomandă ca cel mai mare port de la Marea Neagră şi al doilea ca importanţă din Europa. A fost construit după Războiul de Independenţă din 1878, odată cu primele preocupări pentru dezvoltarea economiei, în locul micului port oriental Kustendge, denumirea turcească a Constanţei, care era sub dominaţie otomană. Regele Carol I a fost cel care i-a convins pe politicienii vremii de valoarea proiectului şi a pus piatra de temelie a portului de astăzi. Povestea portului merge însă mai departe şi ajunge la inima soţiei sale, Regina Elisabeta, cunoscută şi sub numele de artist Carmen Sylva. Pentru ea, marea însemna Constanţa şi locul unde se simţea acasă. Este şi motivul pentru care Carol I i-a construit un Pavilion Regal, botezat de ziarişti Cuibul Reginei. Clădirea aducea mai mult cu o cabină a marinarilor, decât cu o locuinţă regală. Dar, Regina era fericită să poată privi marea şi să-i salute pe marinarii care ieşeau din port. Odată cu moartea ei, s-a stins şi viaţa din „Cuibul” său, care a fost abandonat, pentru ca mai târziu să devină Muzeul Portului Constanţa. Pentru marinari, Cuibul Reginei a rămas reperul, după care se ghidează la ieşirea din radă. Astăzi, în apropierea Cuibului Reginei se aflăportul militar Constanţa.
La intersecţia rutelor comerciale din Europa şi Asia
Situat pe coasta vestică a Mării Negre, Portul Constanţa nu s-a zgârcit ca întindere şi măsoară 3.900 de hectare şi cuprinde trei subdiviziuni: portul maritim, cel fluvial şi cel militar. Să le luăm pe rând, portul maritim are o capacitate de operare anuală de 100 milioane de tone și este deservit de către 140 dane funcționale, adică locul unde acostează navele. Portul fluvial permite accesul oricărui tip de navă fluvială, barjă sau împingător, având o capacitate de operare anuală de 10 milioane de tone. În portul militar stau ancorate, când nu se află în nicio misiune, fregatele Regina Maria şi Regele Ferdinand, dar şi bătrânul submarin Delfinul, sătul de atâtea promisiuni că va mai fi vreodată funcţional. Accesul în portul militar este restricţionat. Turiştii şi localnicii pot vizita fregatele numai de Zilele Portului sau cu prilejul sosirii sau plecării unei nave militare.
Spectacolul vapoarelor şi al sirenelor
Marea privită de pe digul de larg
Este bine de ştiut că Portul Constanţa poate fi vizitat. Oricine poate pătrunde în incinta celor 140 de dane cu autoturismul, contra unei taxe de 18 lei. Desigur, accesul este restricţionat pe cele mai multe dintre dane, pentru că aparţin unor operatori privaţi, dar pentru ochii curioşilor tot se găsesc câteva vapoare care pot fi admirate de la chei. Portul Constanţa nu înseamnă însă doar nave şi Ziua Marinei Române, ci este un mic univers, care freamătă continuu, cu terminale de încărcare/descărcare, terminale de pasageri, macarale uriaşe, care operează neobosit şi faruri de intrare şi aterizare, de veghe în calea marinarilor. O incursiune pe digul de larg este o adevărată aventură, care merită trăită cel puţin o dată în viaţă. Vorbim de circa 8 kilometri de beton care înaintează în mare, pe care îi poţi parcurge cu piciorul sau cu maşina. Dacă ajungi până la capătul digului de larg poţi spune că mergi în paralel cu vapoarele, le auzi sirenele şi simţi că eşti parte a ritualului de intrare sau de ieşire din port. Valurile se aud mai puternic, pescăruşii sunt mai aproape, iar bătăile inimii se confundă cu zbuciumul mării.
