Premierul Victor Ponta consideră că ţara noastră nu ar fi afectată pe termen scurt de o eventuală criză a gazelor, dar atrage atenţia că în viitor vor fi necesare mai multe investiţii pentru creşterea producţiei interne.
“România are o dependenţă scăzută,o medie de 25% se importă din Rusia. Fiind o iarnă foarte caldă, acum avem rezerve, însă evident că dacă vorbim de o situaţie, de o criză de săptămâni sau de luni, nu este nici un fel de pericol, nici pentru populaţie, nici pentru industrie. Dacă e vorba de o criză care se prelungeşte, atunci cu atât mai mult România trebuie să îşi dezvolte capacităţile pe care le are deocamdată de a avea producţie internă”, a spus premierul.
Declaraţile premierului român vin pe fondul avertizărilor preşedintelui rus, Vladimir Putin, care a avertizat că europenii trebuie să asigure plata miliardelor de dolari pe care Ucraina le datorează Rusiei pentru importurile de gaze. În caz contrar, îşi rezervă dreptul de a opri livrările către Kiev, cu toate consecinţele care ar decurge de aici.
Preşedintele Vladimir Putin a adresat o scrisoare către 18 lideri europeni, inclusiv din România. Rusia propune, totodată, consultări urgente cu Ucraina şi Uniunea Europeană pentru stabilizarea economiei ucrainene şi asigurarea tranzitului de gaze către Europa.
Mesajul afirmă că una din principalele cauze ale acestei datorii, cât şi a crizei economiei ucrainene o constituie deficitul acesteia în comerţul cu Uniunea Europeană. Putin acuză Uniunea Europeană că nu face nimic concret pentru a ajuta Kievul în rezolvarea problemei datoriilor la gaze, ceea ce – afirmă liderul rus – crează senzaţia unei încercări de a transfera asupra Rusiei consecinţele crizei economice din Ucraina. Rusia – se arată în mesaj – nu mai poate şi nu trebuie să suporte singură povara susţinerii economiei ucrainene, liderul de la Kremlin apreciind că în ultimii cinci ani Rusia a subvenţionat Ucraina cu 35,4 miliarde de dolari prin reducerea acordată la preţul la gaze şi neperceperea de penalizări.
Datoria curentă la gaze conform preţului vechi, de 268 de dolari, a depăşit luna trecută 2,2 miliarde de dolari, însă de la 1 aprilie – a reamintit preşedintele rus – în urma anulării reducerilor, acest preţ a crescut la 485 de dolari.
