Ziua Poliţiei Militare se sărbătoreşte la 15 mai, dată la care, în 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naţionale, prin care s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din Armata României.
Fiind o structură specializată a Statului Major General, Poliţia Militară are responsabilităţi privind disciplina militară, controlul traficului rutier, serviciul interior, protecţia VIP-urilor, precum şi atribuţii de elaborare a actelor normative specifice poliţiei militare, coordonând activităţile din Armata României pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe timp de pace, în situaţii de criză sau de război, potrivit ”Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010).
Misiunea de bază a poliţiei militare o reprezintă controlul, menţinerea şi restabilirea disciplinei militare, care se realizează prin asigurarea disciplinei militare în garnizoane, prin patrulare, controale filtru, razii şi acţiuni de supraveghere a zonelor aglomerate şi des frecventate de militari. Pe lângă acestea, printre misiunile principale ale poliţiei militare se numără şi asigurarea ordinii şi disciplinei militare în timpul unor activităţi şi ceremonii la care participă efective militare, paza şi apărarea unor obiective militare sau de interes militar, a unor transporturi militare speciale, acţiuni de prindere sau de reţinere a dezertorilor, evadaţilor sau infractorilor militari şi investigarea şi rezolvarea incidentelor ce au loc între militari sau între aceştia şi civili. În vederea îndeplinirii acestor obiective, unităţile de poliţie militară pot acţiona în vederea îndrumării şi controlului traficului rutier, prin supravegherea circulaţiei autovehiculelor militare, şi pot executa acţiuni de apărare şi de protecţie antiteroristă a obiectivelor sau demnitarilor militari în timpul vizitelor oficiale sau altor activităţi cu caracter militar.
Istoricul Poliţiei Militare este strâns legat de istoricul jandarmeriei române, unde îşi are originile, primele atestări ale activităţii de ”poliţie a trupei” regăsindu-se în documentele de înfiinţare a ”Gendarmeriei” din 3 aprilie 1850, emise de Domnul Grigore Alexandru Ghica, notează site-ul www.forter.ro. Termenul consacrat de Poliţie Militară îşi are originile în anul 1893, când legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat ”Legea asupra Gendarmeriei rurale”, cu aprobarea Regelui Carol I. În perioada următoare, situaţia a impus promulgarea unor noi legi în anii 1908, 1911 şi 1913, precum şi întărirea organizatorică a Jandarmeriei. Odată cu demobilizarea armatei, care a început la 1 iulie 1918, formaţiunile de poliţie militară au organizat: ”punctele de trecere peste demobilizaţi, posturi, patrule şi detaşamente pentru supravegherea acestora, ca demobilizarea să se desfăşoare în linişte”, contribuind, de asemenea, şi la cea de-a doua mobilizare a armatei române, în octombrie 1918, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale şi a măsurilor pentru menţinerea ordinii şi liniştii în ţară. După intrarea României în al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, trupele de poliţie militară au primit misiuni specifice, cum ar fi combaterea acţiunilor teroriste; paza unor obiective economice importante; întărirea măsurilor de ordine internă etc. Poliţia militară a avut o contribuţie importantă şi în etapa a doua a participării României la cel de-al Doilea Război Mondial.
La sfârşitul războiului, formaţiunile specializate de poliţie militară au fost desfiinţate, dar în anul 1947 s-a impus necesitatea înfiinţării unor structuri care să acopere nevoile de menţinere şi control al disciplinei militare, precum şi de îndrumare a circulaţiei autovehiculelor militare. Astfel că, pentru a nu avea totuşi o putere de acţiune prea mare, care să contravină intereselor partidului unic, au fost înfiinţate unele structuri disparate, de sine stătătoare, pentru a compensa dispariţia poliţiei militare, cum ar fi: Ordine şi Disciplină, Controlul şi Îndrumarea Circulaţiei, Cercetarea Penală Specială, Închisoarea Militară, etc. Această situaţie s-a perpetuat până în anul 1990, când a fost înfiinţată o structură unică, în acord cu tendinţele de modernizare a armatelor şi cu pregătirea structurii de integrare în NATO.
Încă de la înfiinţare, efectivele de poliţie militară au desfăşurat acţiuni de menţinere a ordinii publice, în perioada 1990-1991, şi au fost implicate într-o serie de activităţi importante ale MAPN, cum ar fi vizite oficiale, escortări sau căutări ale dezertorilor, acţiuni de menţinere a păcii, alături de state membre NATO, în Angola, Albania şi Somalia, precum şi misiuni în teatrele de operaţii din Kosovo, Bosnia şi Afganistan. Printre sarcinile care le-au revenit aici militarilor români se numără menţinerea ordinii publice, escortarea unor personalităţi, paza şi protecţia populaţiei civile, îndrumarea şi controlul traficului rutier.
Începând cu luna martie 2020, în contextul epidemiologic creat de pandemia de coronavirus şi în urma decretării stării de urgenţă pe teritoriul României (16 martie 2020), Poliţia Militară a participat la acţiuni de verificare a respectării măsurilor impuse prin ordonanţele militare şi de aplicare a măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
agerpres.ro
