Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) va desfăşura, începând de marţi, a doua campanie de investigaţii arheologice în municipiul Caransebeş, pentru descoperirea unor morminte de opozanţi anticomunişti, ucişi de către Securitate.
Potrivit unui comunicat de presă al IICCMER transmis luni AGERPREŞ acţiunea continuă cercetările începute în vara acestui an în curtea unui imobil din oraş, care urmăresc descoperirea unor morminte de opozanţi anticomunişti, ce au fost omorâţi în anchetele Securităţii sau au fost executaţi prin împuşcare în urma unor sentinţe judecătoreşti.
‘În urma unei sesizări primite la institut în 2017 din partea unui fost arheolog la Muzeul de istorie din Caransebeş, am fost înştiinţaţi că în cursul anului 1977 acesta a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, datate cronologic în perioada anilor ’50 ai secolului trecut. Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcţiona Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor pentru fundaţia la unul din cele două blocuri ce s-au construit cu destinaţie de cămine pentru cadrele militare din garnizoană. Implicarea arheologului a fost solicitată de un locotenent de la Miliţia oraşului pentru a face o apreciere asupra vechimii osemintelor. Defuncţii erau înhumaţi fără sicriu şi în poziţii atipice, la unii fiind descoperit şi un inventar funerar sumar, constituit îndeosebi din mici accesorii vestimentare‘, precizează institutul.
Conform cercetătorilor, în unele clădiri din acel perimetru urban şi-au avut în trecut sediul instituţii ale statului implicate în represiunea împotriva opozanţilor anticomunişti.
‘Realizând că osemintele ar putea aparţine unor victime ale regimului, după probabila informare a superiorilor săi, ofiţerul de miliţie i-a impus arheologului în termeni fermi să nu comunice niciodată cuiva ceea ce a văzuţ cazul fiind astfel muşamalizat. Nu se cunoaşte ce s-a întâmplat atunci cu osemintele dezvelite, dar se ştie că forţa de muncă folosită pe şantier era alcătuită din militari în termen‘, afirmă IICCMER.
Clădirea care adăposteşte Cercul Militar, situată pe Strada Nicolae Bălcescu, nr. 5, a fost construită în anul 1885 cu destinaţie de liceu pentru fete, iar în 1944 a fost trecută în administrarea Armatei.
‘După informaţiile de care dispunem, imobilul a servit timp de câţiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiş, o structură militarizată a Securităţii comuniste, înfiinţată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acţiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomunişti din zona Banatului. În apropiere, într-o clădire situată pe Strada Horia, până prin anul 1959 s-a aflat şi sediul Securităţii din Caransebeş, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află şi fosta clădire a penitenciarului, astăzi având destinaţie de Liceu Tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest cu curtea Cercului Militar, spaţiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton‘, explică IICCMER.
Conform comunicatului, prin sediul Securităţii şi prin penitenciarul din Caransebeş au trecut foarte mulţi partizani anticomunişti şi sprijinitori ai acestora din grupurile de rezistenţă bănăţene, care au fost capturaţi, reţinuţi şi torturaţi aici, unii fiind dispăruţi fără urmă până în ziua de astăzi.
‘În unitatea carcerală au avut loc mai multe execuţii prin împuşcare a unor persoane condamnate la moarte prin sentinţe judecătoreşti. Conform unor mărturii, unele execuţii au fost făcute chiar în curtea Cercului Militar de astăzi, cadavrele fiind îngropate undeva în zonă. Una dintre execuţiile petrecute în acest spaţiu a avut loc în ziua de 12 august 1953, când au fost împuşcaţi partizanii Victor Curescu, Gheorghe Balica şi Iancu Baderca pentru apartenenţă la organizaţia colonelului Ion Uţă‘, spune IICCMER.
Prima intervenţie arheologică în curtea Cercului Militar s-a desfăşurat în cursul lunii iunie din acest an, în apropierea blocului-cămin sub care, în anul 1977, au fost descoperite osemintele umane. Săpăturile s-au concentrat pe laturile de nord şi de est ale clădirii, în spaţiile neocupate în prezent de suprafeţe betonate sau de alte amenajări. S-a acţionat cu mijloace manuale şi mecanizate, fiind practicate patru unităţi de săpătură sau secţiuni arheologice. În secţiunea executată în partea răsăriteană a blocului, între acesta şi gardul spre fostul penitenciar, s-au descoperit două schelete umane.
Cele două schelete, înhumate la o adâncime apropiată, au fost deranjate parţial de o groapă contemporană în care se aflau resturi de materiale de construcţie folosite la ridicarea blocului. Deoarece stratigrafia a fost compromisă în mare măsură, nu s-a putut stabili cu precizie dacă este vorba de o groapă comună de înhumare sau de două gropi individuale, suprapuse parţial.
‘Cei doi defuncţi au fost îngropaţi fără sicriu şi nu au avut obiecte de inventar funerar sau resturi de vestimentaţie. (…) În groapă au mai fost găsite fragmente scheletice deranjate provenite de la alţi doi defuncţi, despre care deocamdată nu se poate spune că ar fi fost într-o relaţie directă cu cele două schelete descoperite in situ. În actualul stadiu al cercetării nu avem încă indicii certe care să arate că osemintele descoperite aparţin unor oameni executaţi prin împuşcare sau ucişi prin alte metode de Securitate, însă împrejurările, mărturiile şi unele documente din fondul arhivistic al fostei Securităţi ne fac să credem că lucrurile ar fi aşa. Toate osemintele au fost recuperate şi preluate de medicina legală, fiind introduse în circuitul oficial al analizelor de specialitate‘, indică IICCMER.
Institutul a depus în prealabil o sesizare la Parchetul Militar Teritorial Timişoara, care a deschis un dosar de cercetare penală.
‘Cazul prezintă o importanţă deosebită şi are multiple implicaţii, fiind vorba de soarta mai multor persoane dispărute despre care se ştie că au fost arestate şi aduse pentru anchetă la Caransebeş. Investigaţiile arheologice vor continua probabil şi în perioada următoare, până la epuizarea tuturor suprafeţelor libere din curtea Cercului Militar în care se mai poate interveni astăzi prin săpătură. Nu este însă exclus ca cercetările să fie extinse şi în anumite spaţii din curtea fostului penitenciar, unde, de asemenea, se presupune că au fost îngropaţi opozanţi anticomunişti, ucişi în anumite împrejurări şi prin diferite metode‘, se mai spune în comunicat.
Cercetările vor fi efectuate de o echipă de arheologi de la IICCMER şi muzeele de istorie din Aiud, Alba Iulia şi Turda, alcătuită din Paul Scrobotă, Horaţiu Groza, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea şi Gheorghe Petrov. Acţiunea este susţinută de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş şi se desfăşoară în colaborare cu Televiziunea Română.
sursa Agerpres
