O apreciată fotografă britanică a călătorit patru ani prin satele din România: „M-am îndrăgostit de această ţară, e de o frumuseţe neatinsă“.

Apreciata fotografă britanică Laura Pannack (31 de ani) a străbătut România timp de patru ani pentru cel mai recent proiect, care poartă numele basmului „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“. Artista a dezvăluit că s-a îndrăgostit de ţara noastră, pe care o consideră de „o frumuseţe neatinsă“, datorită tradiţiilor şi fanteziei din zonele rurale.

Cele mai recente lucrări ale Laurei Pannack sunt expuse zilele acestea la Londra şi reprezintă o serie de fotografii superbe realizate pe meleagurile româneşti. Recent, artista a câştigat Getty Prestige Grant, o bursă în valoare de 15.000 de dolari care o va ajuta să-şi continue proiectul, numele primului capitol fiind inspirat de basmul lui Petre Ispirescu. Proiectul britanicei a fost lăudat de mai multe publicaţii străine, inclusiv „The Guardian“.

Laura Pannack  a povestit pentru site-ul bjp-online.com că a fost îndemnată de un bun prieten să viziteze România şi mărturiseşte că s-a îndrăgostit de această ţară, unde a găsit exact ce îşi dorea – o nouă provocare, aceea de a dezlega miturile, cultura şi tradiţiile din peisajul rural românesc.

„Aveam nevoie de o aventură, voiam să pornesc în căutarea unor răspunsuri semnificative. Am început să mă gândesc cum m-aş putea autodepăşi, cum să găsesc o nouă provocare. Toate proiectele mele au implicat lucruri de care îmi era teamă şi ştiam că trebuie să merg într-o nouă ţară, unde să nu cunosc limba. Unul dintre cei mai vechi prieteni ai mei mi-a recomandat România. Eu îmi luasem o hartă a lumii şi aruncam cu săgeţi de darts în încercarea de a găsi următoarea destinaţie, iar România tot venea în discuţie, aşa că în cele din urmă am acceptat. Am plecat în România şi m-am îndrăgostit de această ţară, a fost tot ce mi-am putut dori şi chiar mai mult de atât“, a povestit fotografa.

Inspirat de basmul românesc cu acelaşi nume, proiectul „Youth Without Age, Life Without Death“ redă cu sensibilitate rolul puternic pe care folclorul îl joacă în cultura românească. „În timp ce mă documentam cu privire la tradiţiile României, am auzit de această poveste frumoasă şi mi-am dat seama imediat că reflectă exact lucrul după care tânjeam, a fost ca un ecou al ideii din viaţa mea“, a explicat Pannack alegerea numelui.

În ultimii patru ani, fotografa a călătorit prin toată România, mai ales prin satele din munţii Maramureşului şi spune că a explorat temele vieţii şi ale morţii prin reprezentarea simbolică a ciocnirii dintre realitate şi fantezie.

Fotografiile au fost realizate cu ajutorul unui film expirat: „Am vrut să îmbrăţişez ideea că viaţa nu este perfectă, că în realitate nu poţi avea o imagine perfectă. Am vrut să îmbrăţişez aceste greşeli şi să văd deteriorarea produsă de trecerea timpului în imaginile mele, să văd moartea prin film. Am încercat să îmbin părţi din cultură şi tradiţie în aceste fotografii. Sunt o mulţime de franjuri roşii – culoarea roşie este proeminentă în România – şi le-am folosit ca simbol principal al vieţii şi al morţii. Primăvara, panglica roşie este purtată pentru a sărbători naşterea, iar la înmormântări trăistuţele roşii sunt tricotate pentru a le face altora cadou. În locurile din România prin care am călătorit timpul a stat în loc. Cred că motivul pentru care am ales România este pentru că e o ţară cufundată într-o frumuseţe neatinsă, tradiţii, superstiţii şi fantezie – m-a eliberat şi mi-a dat posibilitatea să fac un pas înapoi şi să reflectez la timp în sine.“

Sursa: adevarul.ro

Cele mai citite

Related Articles