[FOTO] In memoriam: George Enescu, un Mozart al românilor, 65 de ani de Veşnicie!

Motto: „Ce greşeală este să crezi că un copil, pentru că e mic, poartă în el visuri minuscule!” George Enescu    

George Enescu s-a născut pe 19 august 1881, în Botoşani.

A plecat să cânte pentru Îngeri,  la Paris în noaptea dintre 3 și 4 mai 1955, acum 65 de ani!

„Părinții mei, care proveneau fiecare din familie de preoți ortodocși, se rugau cu ardoare și plecau deseori la mănăstiri pentru a-I cere Domnului să le trimită copilul mult dorit. Ruga lor s-a împlinit în 19 august, anul 1881”… afirma  al douăsprezecelea copil al familiei Enescu, care  avea să devină sunetul identității muzicii românești-George Enescu.

La patru ani a primit  o vioară și început  să cânte, la început, sub îndrumările tatălui său, mai apoi, după ureche, de la un vestit lăutar din Dorohoi, Niculae Chiorul.

La cinci ani a compus o primă lucrare, „Țara Românească, operă pentru vioară și pian”.

În anul  1886, viitorul artist îl întâlnește pe renumitul compozitor Eduard Caudella, de la Iași, care îi va îndruma primii pași în muzică, marcându-i hotărâtor destinul. Despre această întâlnire, mărturisea, într-un interviu acordat preotului Hodoroabă, în ziarul ieșean ”Opinia”, din 21 martie 1927:

La vârsta de cinci ani m-a dus tatăl meu la el și i-am cântat așa cum învățasem după ureche. Mi-a spus că am talent și m-a trimis acasă să învăț notele. Le-am învățat de la un inginer din Dorohoi care studiase în Germania, iar la 7 ani tatăl meu m-a dus din nou la Iași de am cântat înaintea profesorului, de astă dată însă pe note”.

În toamna anului 1888, la sfatul profesorului Eduard Caudella, George Enescu se înscrie la Conservatorul de Muzică din Viena. Aici a studiat cu mari profesori ca Siegmund Bachrich și Joseph Hellmesberger jr. -vioară și Ludwig Ernst -pian. De la J. Hellmesberger jr. va învăța și își va fixa elementele de bază ale studiului instrumentului care îl va face cunoscut mai târziu în lumea întreagă, precum și tradiția de interpretare a operelor lui Beethoven și Schubert. Director al Operei Curții de la Viena, profesorul său avea să-l ajute să cunoască întreaga tehnică a dirijării unei orchestre. Au urmat apoi cursurile teoretice muzicale cu profesorul de armonie Robert Fuchs.Din această perioadă datează și primele sale interpretări, ca violonist.

Astfel, la 11 ani, George Enescu a urcat pe podiumul de concert al sălii „Bösendorfer” din Viena, acompaniat de orchestra Conservatorului. Pe afișul din 26 ianuarie 1892, numele său figura cu „Faust-Fantasie”, de Pablo de Sarasate, o piesă considerată mai mult de efect tehnic decât componistic.

Surprinzătoarea polivalență a lui George Enescu a fost imediat recunoscută. Criticii muzicali vienezi l-au numit „un Mozart român”, fiindcă stăpânea vioara și pianul cu o maturitate și o virtuozitate neverosimile pentru un copil. Ecourile vieneze au ajuns și în țară, iar de acum cronicile din gazetele străine aveau să fie reproduse periodic în ziarele românești.

A fost unul dintre cei mai de seamă dirijori contemporani, sub bagheta sa evoluând orchestre renumite din întreaga lume. Măiestria sa dirijorală se caracteriza prin profunzimea redării sensului operei artistice și prin limpezimea concepției, prin sobrietatea, suplețea și expresivitatea gestului.

În țară, a dirijat pentru prima oară, Filarmonica din București, la 1 martie 1898, iar în 1921, la 8 decembrie, a dirijat „Lohengrin” de Richard Wagner, în cadrul spectacolului care a inaugurat Opera Română din București. Până la plecarea din țară, a concertat cu Orchestra simfonică „George Enescu” din Iași (1918-1920) și cu Filarmonica din București (1920-1946), al căror dirijor era.

Activitatea sa pedagogică capătă de asemenea o importanță considerabilă. Printre elevii săi se numără violoniștii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin. Acesta din urmă, virtuoz cu o profundă cultură umanistă, a păstrat un adevărat cult și o profundă afecțiune pentru Enescu, considerându-l părintele său spiritual, afirma:

„Pentru mine, Enescu va rămâne una din veritabilele minuni ale lumii. (…) Rădăcinile puternice și noblețea sufletului său sunt provenite din propria lui țară, o țară de inegalată frumusețe”.

Istoria realizării  operei  Oedipe este una cu adevărat fascinantă, o declaraţie de iubire, făcută de George Enescu, soţiei sale   Maria Tescanu Rosetti (fostă Cantacuzino).

Viitoarea soţie a lui George Enescu a  fost una dintre doamnele de onoare ale Reginei Maria. Căsătorită cu prințul Cantacuzino, s-a indrăgostit de filosoful Nae Ionescu, dar totul  a culminat cu un final nefericit, Maria Tescanu turnându-şi acid pe față.Impresionat de tragedia tinerei doamne, George Enescu s-a întors de la Paris la București și a vegheat la căpătâiul ei de care era îndrăgostit. În urma acestui episod, Maruca Rosetti-Cantacuzino va rămâne desfigurată toată viața și va apărea in fotografii cu un voal negru pe față. Pe 4 decembrie 1937, cei doi s-au căsătorit. Opera Oedip a fost terminată la conacul Marucăi din Tescani şi a avut premiera la Paris pe 13 martie 1936. Primul bariton care l-a interpretat pe Oedip pe scena operei din Paris a fost Andre Piernet. Libretistul operei a fost Edmond Fleg.Opera se inspiră din cele doua piese păstrate din ciclul de tragedii tebane ale lui Sofocle, Oedip la Colonos și Oedip rege. Libretistul operei a fost Edmond Fleg.

Premiera românească a fost in anul 1958, avându-l în rolul principal  pe David Ohanesian, în regia lui Jean Rânzescu şi sub bagheta lui Constantin Silvestri. A mai fost pusă în scenă în  România, de mai multe ori în cadrul Festivalului Internațional George Enescu din București.

În ultimii 20 de ani s-a bucurat de montări în mai multe țări ale lumii, printre care Italia, Germania, Austria, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Portugalia.

„Eram, dacă-mi amintesc bine, un copil silitor și chiar destul de conștiincios. La patru ani știam să citesc, să scriu, să adun și să scad. Nu era meritul meu, căci îmi plăcea învățătura și aveam groază de aproape toate jocurile, mai cu seamă de cele brutale; le găseam nefolositoare, având simțământul că pierd timpul; fugeam de zgomot și de vulgaritate, iar mai mult decât orice simțeam un fel de spaimă înnăscută în fața vieții. Ciudat copil, nu? Să rămâi toata viața un copil e un vis frumos, dar greu de realizat. Cât mă privește, a trebuit să devin bărbat. Când eram mic, tata âmi spunea mereu-Te vei nărui poate, dar vei deveni om…

Și iată că am supraviețuit. Iată-mă de două ori pecetluit, ca om al gliei și ca mistic. Ceea ce e important în artă, e să vibrezi tu insuti și să-i faci și pe alții să vibreze. Cuvântul pe care mi-l repet zi de zi de când mă știu este îndeplinirea datoriei.  Cum cred în muzica pe care am iubit-o atât, cred și în Dumnezeu, care m-a creat. Pământul și religia au fost cele două divinități ale copilăriei mele. Le-am rămas credincios tot restul vieții . Nu, n-am părăsit dealurile, văile și pădurile Moldovei. Nici murmurul izvoarelor, nici ciripitul păsărilor. Le-am luat cu mine și le aud cântând în inima mea. Mi-am slujit țara cu armele mele: pana, vioara și bagheta Nu devii bătrân fiindcă ai trăit un anumit număr de ani, devii bătrân fiindcă ai dezertat de la idealul tău”  ,afirma George Enescu .

În România  se organizează Festivalul „George Enescu”, inițiat în anul 1958  în memoria marelui compozitor și violonist virtuoz român. La început, festivalul s-a ținut din trei în trei ani. În anii ’80, festivalul și-a pierdut din strălucire, după ediția din 1979 având loc neregulat. A fost reluat după anul 1989, prima dată în 1991, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani la București a Festivalului Internațional „George Enescu”, s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului, ce se desfășoară la Ateneul Român și Sala Radio, bucurându-se de prezența unor orchestre și muzicieni de mare prestigiu din ântreaga lume.

A plecat să cânte pentru Îngeri,  la Paris, acum 65 de ani, în noaptea dintre 3 și 4 mai 1955. A fost înmormântat în cimitirul  Pere-Lachaise din Paris, într-un cavou de marmură albă, aflat la poziția 68.

Pentru români,  George Enescu este o dezertare de la anonimat, un Ideal în care Dumnezeu a plămădit identitatea și miracolul Creației Sale ca o rapsodie ce curge prin venele istoriei noastre de-a pururi.

Epilog: „Nu devii bătrân fiindcă ai trăit un anumit număr de ani, devii bătrân fiindcă ai dezertat de la idealul tău.”  George Enescu

Anca Bica Bălălău

Nota redacției: S-au folosit în acest material declarații ale lui G. Enescu,din volumul  Amintirile lui George Enescu, de Bernard Gavoty

Concursul Internațional George Enescu se reorganizează în contextul agravării situației generate de COVID-19

Ediția 2020 a Concursului Internațional George Enescu, programată să se desfășoare între 29 august și 20 septembrie, va fi reorganizată în două faze distincte: primele două etape ale competiției vor fi organizate în online în luna septembrie, conform calendarului inițial, iar Semifinalele și Finalele fiecărei secțiuni vor fi reprogramate în luna mai 2021, la Ateneul Român din București. Accesul publicului la gala de deschidere și la primele două etape va fi exclusiv online și gratuit, iar spectatorii care au achiziționat bilete și abonamente își vor primi banii înapoi.

Desfășurarea Fazei 2020 a Concursului Enescu

Toți participanții vor rămâne acasă, în siguranță. Pentru fiecare dintre primele două etape ale Concursului concurenții vor trimite Comitetului de organizare înregistrări ale interpretării lor, până la datele de 24 august (violoncel), 31 august (vioară) și 6 septembrie (pian) conform repertoriului ales inițial, iar membrii juriului vor analiza de acasă primele două etape ale Concursului. Toate înregistrările trimise de concurenți vor fi publicate pe website-ul Concursului www.festivalenescu.ro pentru iubitorii muzicii clasice.

Concursul Enescu 2020 va începe conform programului pe data de 29 august, cu Concertul de Gală anunțat inițial, la care publicul va avea acces gratuit, pe site-ul www.festivalenescu.ro.

Dirijor: Josep Caballé Domenech

Program:

Alexandru Ștefan Murariu – „Concert pentru clarinet şi Orchestră (Lucrare distinsă cu premiul I în cadrul secțiunii Compoziție, Concursul Internațional George Enescu, ediția 2018)

Solist: Aurelian Băcan

Dan Dediu – „Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră – primă audiție mondială (laureat al Concursului Internațional George Enescu, ediția 1991)

Solişti:

Gyehee Kim – vioară, câștigătoare a Concursului Internațional George Enescu, ediția 2016

Valentin Răduțiu – violoncel, laureat al Concursului Internațional George Enescu, ediția 2011

Viktoria Vassilenko – pian, câștigătoare a Concursului Internațional George Enescu, ediția 2016

Brahms – Simfonia nr. 1 în do minor, Op. 68

Prima etapă de Concurs a fiecărei secțiuni se va desfășura conform programului inițial: violoncel, 30 august-3 septembrie; vioară, 5-9 septembrie; pian, 11-15 septembrie. Atât publicul, cât și membrii juriilor vor asculta interpretările înregistrate de concurenți în prealabil și trimise organizatorilor. Juriile îi vor alege pe cei 12 concurenți care vor trece în a doua etapă, care se va desfășura tot online, pe bază de înregistrări, conform programului inițial: violoncel, 5-7 septembrie; vioară, 11-13 septembrie; pian, 17-19 septembrie. Dintre cei 12 vor rămâne doar șase concurenți pentru fiecare secțiune, care vor intra în semifinală.

Jurizarea lucrărilor înscrise la secțiunea Compoziție a Concursului Enescu va avea loc în perioada 1-15 septembrie 2020. Fiecare membru al juriului va analiza acasă cele 25 de lucrări înscrise, iar rezultatele finale vor fi comunicate public de organizatori pe 20 septembrie 2020.

Desfășurarea Fazei 2021 a Concursului Enescu

Semifinale și Finale Concursului Enescu se vor desfășura în București între 13-23 mai 2021, la Ateneul Român, cu participarea Filarmonicii George Enescu și a dirijorilor Nicolas Altstaedt (Finala Violoncel), Wilson Hermanto (Finala Vioară) și John Axelrod (Finala Pian).

Concertele din Finala Concursului vor face parte din stagiunea 2021 a Filarmonicii George Enescu. Recitalurile membrilor juriului și ale laureaților ediției 2018 vor fi organizate în sesiunea specială a semifinalelor și finalelor din luna mai 2021.

Accesul publicului și restituirea banilor de bilete și abonamente

Accesul publicului la Concertul de Gală, care deschide Concursul Enescu, pe 29 august, și la primele două etape de concurs va fi gratuit și integral online. Pentru concertele și recitalurile din faza a doua a Concursului (din mai 2021), procedura de acces va fi anunțată la începutul anului viitor. Spectatorii care au cumpărat bilete și abonamente pentru ediția 2020 își vor primi integral banii înapoi, de la Eventim.

Procedura este următoarea:

· Toți cei care au achiziționat bilete direct de pe site-ul Eventim.ro vor primi o informare pe email din partea Eventim cu privire la începerea procesului de rambursare automată a banilor pentru biletele achitate. Sumele vor fi returnate în conturile din care au fost efectuate plățile.

· Cei care au cumpărat bilete din rețeaua magazinelor partenere Eventim vor returna biletele la punctul de vânzare de unde a fost făcută achiziția.

· Cei care au efectuat achiziția de la punctele de vânzare Eventim sau de la sediu vor transmite un mesaj cu datele de comandă și numele cumpărătorului la adresa de email contact@eventim.ro

· Pentru mai multe detalii sau informații, puteți trimite un mail la adresa contact@eventim.ro sau să apelați numărul de telefon 0730240249 de luni până vineri în intervalul orar 10.00-18.00.

Reacția juriilor față de noua propunere de organizare

Răspunsurile primite din partea juriului internațional în urma prezentării noii modalități de organizare a Concursului sunt pozitive și apreciative:

Krzysztof Wegrzyn (juriu vioară): Prin această decizie vom avea grijă atât de sănătatea tuturor persoanelor implicate (concurenți, juriu, public, organizatori) și ne vom asigura că programul se va desfășura precum a fost decis inițial, oferind astfel publicului un semn plin de speranță pentru viitor.

Josu de Solaun (juriu pian): Sprijin 100% această variantă. În vremurile acestea dificile decizia dumneavoastră dovedește reziliență, curaj și un angajament de neclintit pentru muzică și artă.

David Geringas (președinte juriu violoncel): Nu e ușor să luați o astfel de decizie. Felicitări! Cel mai important este să avem grijă de participanți. Bineînțeles că nu va fi ușor pentru toți candidații să-și înregistreze programul, însă noi vom fi pregătiți pentru a privi dincolo de versatilitatea calității și de a aprecia talentul. Sperăm că rezultatele vor fi mulțumitoare pentru toți și că ne vom putea întâlni în București în primăvara anului 2021.

La ediția 2020 a Concursului Enescu s-au înscris 292 de concurenți din 42 de țări, din care au rămas, în urma preselecției, 272 de candidați din 41 de țări. Listele complete ale concurenților care intră în concurs, la cele trei secțiuni, pot fi găsite pe www.festivalenescu.ro, la secțiunea „Rezultate”.

Concursul George Enescu funcționează ca o platformă internațională de lansare pentru viitorii interpreţi de marcă ai lumii și de promovare a lucrărilor marelui muzician român în rândul noii generații de artiști din toată lumea, fiind astfel o completare firească a Festivalului George Enescu, cel mai important eveniment cultural internațional organizat în România. Concursul are patru secțiuni – vioară, violoncel, pian și compoziție – iar standardele internaționale după care este organizat îl poziționează în vârful ierarhiei evenimentelor de gen desfășurate în peisajul muzicii clasice din România.

Măsura a fost luată de organizatorul Concursului, ARTEXIM, în urma unei consultări cu membrii juriilor și cu directorul artistic al Festivalului și Concursului Enescu, Vladimir Jurowski, în contextul agravării situației generate de pandemie, pentru a proteja sănătatea tinerilor muzicieni, artiștilor implicați în procesul de jurizare, publicului și echipei de organizare.