Rada Supremă a Ukrainei a adoptat o lege prin care declară Rusia stat agresor în Estul Separatist. Un asemenea pas poate fi un gest politic cu relevanță internă, dar la nivel internațional o asemenea decizie afectează fundamental negocierile și postura Federației Ruse. Fapt ce se traduce pe teren cu reizbucnirea conflictului.
Cinci militari ukraineni au fost uciși, iar alți treizeci au fost răniți în ultimele 24 de ore în zona desfășurării Operațiunii Anti-teroriste, a anunțat reprezentantul Statului major al Forțelor Armate ale Ukrainei, Vladislav Seleznev. Potrivit militarului, „în prezent în spitale se află 465 de militari ukraineni, inclusiv 15 în situație gravă”.
Seleznev a adăugat că, în ultimele ore, insurgenții pro-ruși au deschis focul de 104 de ori. Se trage asupra pozițiilor forțelor ukrainene guvernamentale, dar și a localităților din preajma pozițiilor acestora. „În urma focurilor de artilerie au avut de suferit 35 de localități”, a subliniat Seleznev.
Potrivit datelor preliminare, la 1 februarie 2015 militarii ukrainenii au ucis 180 de insurgenți și 248 au fost răniți. În plus, trupele guvernamentale au reușit să distrugă patru piese de artilerie ale inamicului. Potrivit militarilor ukraineni, situația din sud-estul Ukrainei este în continuare complicată, iar luptele se duc pe mai multe direcții. Continuă asaltul orașelor Mariupol, Debalțevo și Lugansk.
Există date ce dovedesc că Rusia antrenează trupe și „voluntari”, trimite armament, alimentează cu muniție și hrană, coordonează, ba are și trupe pe teren. Totuși nu poate fi uşor declarată stat agresor! La limită, poate fi acuzată de susținerea trupelor separatiste, poate fi participant la agresiune indirect, prin intermediari. E adevărat că, pe măsură ce trece timpul, prezenţa militarilor ruşi nu mai poate fi ascunsă.
Observatorii evenimentelor din ţara vecină au identificat cîteva scenarii de evoluţie a situaţiei tensionate, printre care unul extreme de plauzibil: Ukraina Occidentală, ca stat unitar fără Crimeea şi fără încă o bucată din teritoriu, merge către UE şi NATO. Acest scenariu nu exclude Transnistrizarea, federalizarea sub control rus a părţii estice, care poate evolua pînă la Gurile Dunării, în ceea ce experţii denumesc Novorossia.
Un al doilea scenariu este cel al balanţei de putere, fragile, între Est şi Vest asupra Ukrainei. Statutul ţării va fi unul de tampon ce va regla tensiunile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, într-un format de tip Geneva. De fiecare dată cînd Rusia propune negocieri, determină instabilitate şi lupte în Ukraina, chiar dacă doreşte discuţii pe alte dosare. De fiecare dată cînd Occidentul are nevoie de Rusia, face o cedare asupra Ukrainei pentru a avea sprijinul Rusiei într-un terţ dosar.
Acesta este jocul la care suntem spectatori!
(Mario Balint)
