13.3 C
Reșița
luni, 18 martie 2019

Ion Luca Caragiale – Rolul lui a fost de a contribui la însănătoşirea vieţii...

„De ce să ne facem spaimă şi inimă rea degeaba? La noi nu e nici mai multă, nici mai puţină stricăciune decât în alte părţi ale lumii şi nici n-ar putea fi altfel. Calităţile...

Câştigarea independenţei de stat – 9 mai 1877

La 9 mai 1877 Parlamentul proclama independenţa României, consfinţită prin cuvintele ministrului de Externe Mihail Kogălniceanu: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare suntem o naţiune liberă şi independentă“. Proclamarea independenţei s-a putut produce...

Abraham Goldfaden înfiinţează la Iaşi primul teatru evreiesc din lume

Există mai multe variante despre originea limbii idiş. Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din anul 1978, Isaac Bashevis Singer, spunea în faţa Academiei Suedeze: „Limbă a exilului, limbă fără de ţară, fără frontiere, care...

Adoptarea leului ca monedă naţională

Un călător francez din secolul al XIX-lea, Thibault-Lefebvre, nota: „Există astăzi în Valahia monete de toate proveniențele și de toate felurile. Bani de socoteală, monete reale, monete austriece, turcești, rusești și câteodată monete franceze,...

Carol I devine domnitor al României – Inteligenţa deciziei de a aduce un principe...

Nu o să ştim probabil, niciodată, dacă într-adevăr Cuza dorea să abdice, pentru a permite aducerea unui principe străin pe tron, sau complotiştii care l-au înlăturat au avut dreptate să se teamă că îşi...

Se înfiinţează Societatea Literară Română, precursoarea Academiei Române

Limba română înlocuise slavona, alfabetul latin îl înlocuieşte şi el pe cel chirilic: în Ţara Românească este introdus, treptat, din 1853, în şcoli; în Moldova lucrurile au mers ceva mai greu. Venise de acum...

Debutul literar al lui Mihai Eminescu – nimic nu prevestea geniul

Efendi, negustor turc aşezat în Moldova, care s-a botezat creştineşte, luând numele de Eminovici. Prietenii îi ziceau în glumă „turcule“. După alţii, era fiul unui ofiţer suedez, din oastea lui Carol al XII-lea, stabilit...

Universităţile din Iaşi şi Bucureşti

În mesajul adresat Adunării Deputaţilor, la 6 decembrie 1859, Alexandru Ioan Cuza spunea: „Pe lângă învăţământul Literelor, facultăţile de Ştiinţe, de Drepţ de Medicină sunt negreşit trebuincioase, dar starea de astăzi a României şi...

Legea secularizării averilor mănăstireşti – una dintre cele mai importante măsuri luate de Cuza

După ce vreme de câteva secole Ţările Române au susţinut cu bani şi moşii locurile sfinte, se „naţionalizează“ averile acestora din ţară, în condiţiile în care acestea reprezentau 25% din suprafaţa ţării. În scurta sa...

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 şi 24 ianuarie

Posibilitatea de a avea instituţii organizate pe baze similare, precum armata, dar doi domni diferiţi, iată ce le oferea Convenţia de la Paris românilor care doreau unirea. Este meritul elitei române de atunci că...

Divanurile ad-hoc și rolul lor în revizuirea Regulamentelor Organice

A trebuit mai întâi ca ideea difuză a originii comune şi unităţii de neam a românilor să capete forma scrisă prin cronicari şi primii savanţi din principate. Apoi, din scrierile învăţaţilor, ideile au trecut...

Bucureştiul devine primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant

În 1857 Bucureştiul devenea primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant. Era o soluţie mult mai ieftină şi mai sigură decât cele folosite până atunci. În 1822, în Rusia, fraţii Dubinin distilează rudimentar ţiţei...

Revoluţia de la 1848-1849 – Mişcarea sincronă cu revoluţia europeană

„Revoluţia generală fu ocazia, iar nu cauza Revoluţiei române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de trudă, suferinţă şi lucrare a poporului român asupra lui însuşi“. Acest citat...

Teatrul Naţional (Iaşi şi Bucureşti) – semnele redeşteptării naţionale

La noi teatrul a fost unul dintre semnele redeşteptării naţionale. Primul care a pomenit de un teatru naţional a fost Ion Câmpineanu, unul dintre liderii partidei naţionale şi participant la Revoluţia din 1848. De...

Magazin istoric pentru Dacia – Rolul istoriografiei în procesul de deşteptare naţională

La 12 ianuarie 1845, August Treboniu Laurian, transilvăneanul venit la Bucureşti şi ajuns profesor la Sf. Sava, îi trimitea lui George Bariţiu, la Braşov, înştiinţarea că împreună cu Nicolae Bălcescu au înfiinţat o revistă...

Falansterul de la Scăieni – un curent de gândire din faza de început a...

Ce să caute Falansterul de la Scăieni între momentele importante ale istoriei noastre? Credem că îşi are locul aici, pentru că ne arată eforturile de conectare a spaţiului românesc cu tot ceea ce însemna...

Stiloul lui Petrache Poenaru – condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală

Obţine în Franţa brevet pentru condei portăreţ fără sfârşiţ alimentându-se însuşi cu cerneală. Constatând că Petrache Poenaru, domiciliat în strada Tournon nr. 27 cu adevărat a inventat un obiect interesant şi de utilitate internaţională, i...

Regulamentul Organic – debutul procesului de modernizare şi reoccidentalizare a societăţii româneşti

După 1822, protectoratul Rusiei asupra Principatelor, rezultat până atunci doar al raporturilor de forţă din zonă, capătă un gir european. Protocolul anglo-rus din 23 martie 1826 a separat problema greacă (în Grecia se desfăşura...

Restabilirea domniilor pământene care pun capăt unui veac de domnii fanariote

După înfrângerea lui Tudor Vladimirescu, Poarta a ocupat militar Principatele. Sub presiune internaţională, a convocat două delegaţii de boieri, una din Ţara Românească, cealaltă din Moldova, care să formuleze cerinţele ţării. La 1 iulie 1822...

Mişcarea lui Tudor Vladimirescu – Începutul mişcării de redeşteptare naţională

„Iar după moartea Măriei Sale (Alecu Suţu) s-au sculat un Tudor Vladimirescu, slugeriu fiind în partea Oltului, şi au strâns o samă de nebuni, vrând să facă dreptate în Ţara Românească“, grăia o însemnare...

Nu ratați