La ceas aniversar, în cadrul ciclului de manifestări „Să ne cunoaştem personalităţile” – eveniment consumat luni, 22 iulie la Biblioteca germană „Alexander Tietz” din Reşiţa, prof. univ. dr. Liviu Spătaru şi-a prezentat volumele scrise de-alungul carierei şi a dialogat cu publicul prezent, amator de cărţi de specialitate şi ştiinţă.

Despre eveniment, sărbătoritul şi amfitrionul evenimentului, pentru Radio Reşiţa, Liviu Spătaru:

Am avut acum două săptămâni surpriza să constat că domnul Ţigla, directorul secţiei germane a Bibliotecii judeţene Caraş-Severin a luat o iniţiativă de a marca într-un fel ziua mea prin organizarea acestei manifestări de prezentare a cărţilor, practic au fost expuse cărţile mele cele mai importante. Am vorbit despre ele, au vorbit cei prezenţi şi invitaţ despre ele, am vorbit despre planurile de viitor, despre cărţile care sunt scrise şi nepublicate, despre cărţile care sunt în lucru şi despre tot ceea ce înseamnă carte şi durerea de a scrie şi a nu avea ce citi pentru că la noi industria cărţii merge foarte foarte slab„.

Liviu Spătaru

La eveniment au fost prezenţi oameni de cultură, poeţi, scriitori, critici şi jurnalişti care, prin prezenţa lor, au făcut cinste aniversatului la cei 60 de ani de viaţă. Despre omul de cultură şi opera sa au vorbit: criticul Ada D. Cruceanu, eminescologul Gheorghe Jurma, publicistul Titus Crişciu, prorectorul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Christian Paul Chioncel, directorul Bibliotecii judeţene Caraş-Severin, Clara Maria Constantin şi alţi cunoscuţi iubitori ai slovelor din Banatul de Munte.

Criticul Ada. D. Cruceanu pentru Radio Reşiţa:

Profesorul Liviu Spătaru încearcă să demonstreze că mai sunt şi oameni cu gândirea enciclopedică şi tot ceea ce a scris domnia sa de vreo 30 de ani încoace, începând cu ştiinţele exacte. economia, informatica, chiar şi administraţia, mai puţin exactă, dar totuşi ştiinţă, respectiv politica, cea care merită foarte mult să ne gândim la ea ca la o ştiinţă şi terminând să zicem, dar toate acestea sunt planuri suprapuse, cu literatura, de la ceea ce este literatura moralistă, în genul epigramei în primul rând până la o poezie de meditaţie şi-apoi o proză care să fie deopotrivă realistă sau nonficţională şi ficţională. Cel mai mare merit al lui Liviu Spătaru este că a dat limbii române un cuvânt-idee pe care toţi ar trebui să-l trăim: „Eminescându-ne.

Ada D. Cruceanu

Preşedintele Asociaţiei germane de cultură şi educaţie a adulţilor Reşiţa, Erwin Josef Ţigla, organizatorul principal al evenimentului a oferit în dar aniversatului zilei, prof. univ. dr. Liviu Spătaru, catolic de rit, o insignă istorică, realizată cu prilejul vizitei Papei Francisc în România, în anul centenarului Banatului.

***

Biblioteca germană “Alexander Tietz” din Reşiţa va găzdui astăzi o nouă ediţie a ciclului de manifestări “Să ne omagiem personalităţile din Banatul de Munte”. În cadrul acţiunii care se va consuma de la ora 18.00, la ceas aniversar prof. univ. dr. Liviu Spătaru îşi va prezenta cărţile scrise şi va dialoga cu cititorii şi publicul prezent.