Zi specială, astăzi, pentru Crucea Roşie Română: împlineşte 143 de ani de la înfiinţare!

În toată această perioadă, organizaţia a fost condusă de 23 de preşedinţi – personalităţi din istoria României, medici, profesori sau istorici. Primul preşedinte a fost prinţul Dimitrie Ghica. Preşedintele de astăzi al Crucii Roşii Române este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, care deţine această funcţie de peste cinci ani.

Cu sprijinul unui numar impresionant de voluntari, Crucea Rosie Romana a trecut proba de foc a primului razboi mondial. Misiunea sa era aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale in Bucuresti si in tara. La chemarea Societatii Nationale de Cruce Rosie, femei apartinand celor mai diverse categorii sociale s-au oferit voluntar sa activeze in spitalele si in cantinele administrate de organizatie. Insasi Regina Maria s-a implicat in operatiunile desfasurate in sprijinul ranitilor.

În acesti ani grei pentru tara, Crucea Rosie Romana a asistat in spitalele proprii peste 150 000 de raniti, a asigurat hrana pentru militari, refugiati si populatia afectata de conflicţ a facilitat schimbul de corespondenta intre prizonierii de razboi si familiile acestora, a sprijinit cu hrana si imbracaminte prizonierii romani din lagarele inamice. Fondurile pentru aceste operatiuni au fost mobilizate de Crucea Rosie din donatii publice, provenite de la populatie si de la surse externe. Dupa stoparea holerei asiatice, o alta epidemie de proportii a izbucnit tot in plin conflict armat: tifosul exantematic. La inceputul anului 1917, Crucea Rosie Romana avea de ingrijit si ranitii evacuati de pe fronţ si bolnavii afectati de cele doua boli contagioase grave. Ea trebuia sa faca fata acestei situatii grele, in conditiile in care armata ocupanta rechizitionase cele mai bune stabilimente medicale ale Crucii Rosii si pusese mana, pentru folosul propriei trupe, pe o buna parte din materialele si medicamentele stranse cu imense eforturi. Numai in Capitala aflata sub ocupatie au fost ingrijiti peste 7000 de bolnavi. Filialele Crucii Rosii au intervenit in peste 40 de localitati, ingrijind mii de raniti si bolnavi.
Prin intermediul Comitetul International al Crucii Rosii, al Societatilor Nationale din Danemarca si Suedia, a fost posibila obtinerea de informatii despre lagarele din strainatate in care se aflau prizioneri romani. Astfel, intre 1916 – 1918 a putut fi stabilit locul de internare a 143679 prizioneri romani si ajutorarea acestora cu alimente, imbracaminte si medicamente.


Efortul material al organizatiei in timpul primului razboi mondial a fost deosebit. Numai din partea Centralei au fost alocate aproximativ 20 de milioane lei, suma la care se adauga ajutoarele oferite de filiale. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara sprijinul intregii populatii, care a sustinut eforturile Crucii Rosii prin donatii.

Şi voluntarii Crucii Roşii din Caraş-Severin sunt foarte activi şi mereu alături de comunitate.

Crucea Roşie Caraş-Severin a dotat de exemplu toată secţia de Terapie Intensiva (ATI) din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa cu paturi hidraulice, saltele, noptiere cu măsuţa rabatabilă, lenjerie cât şi alte echipamente pentru paturi. S-au implicat în campanii umanitare şi au strâns bani şi au făcut donaţii importante. Au organizat cursuri de prim ajutor şi au pus bazele unor proiecte importante atât pentru tineri cât şi pentru vârstnici.

Întreaga activitate se bazează pe voluntariat. Crucea Roşie Română este singura organizaţie umanitară cu o reţea funcţională pe întreg teritoriul ţării.

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.