Primăvara astronomică, pentru emisfera nordică, începe odată cu echinocţiul de primăvară, care are loc în 2019 pe data de 20 martie, iar în emisfera sudică a Pământului, fenomenul marchează începutul toamnei astronomice. În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

În România echinocţiul de primăvară se produce la ora 23. 58 m 28 s (ora Bucureştiului), potrivit www.astro-urseanu.ro.

De la un an la altul, echinocţiul de primăvară nu are loc la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic, scrie Agerpres

Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.

Conform tradiţiei creştine, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului sau Sfintele Paşti este serbată întotdeauna în prima duminică după faza de Lună Plină, de după echinocţiul de primăvară.