Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Primăria Caransebeş, Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu“ Reșița și Casa de Cultură „George Suru“ Caransebeş organizează în perioada 19-20 februarie Festivalul Folcloric „Velișcu Boldea“, ediția XII-a. Acțiunea cuprinde Simpozionul In Memoriam intitulat „Întâmplări şi amintiri cu Velişcu Boldea“ şi Festivalul Folcloric „Caraş Binecuvântat“.

Partea ştiinţifică se va derula în Sala Festivă a Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu“ Reșița în data de 19 februarie 2019, ora 11.00. Vor participa la Simpozionul In Memoriam„Velișcu Boldea“, oameni de cultură, foști colaboratori ai celui omagiat.

  Spectacolul Folcloric „Caraş Binecuvântat“ din data de 20 februarie 2019 va avea loc în Sala Casei de Cultură „George Suru“ Caransebeş, ora 17.00 după următorul program:

             ‒ Spectacol muzical-coregrafic cu participarea următoarelor Ansambluri: „Semenicul“ Reşiţa (coregrafia: Simion Dragalina şi Dorin Cucuruz) şi „Junii Gugulani“ Caransebeş (Coregrafia: Adrian Jurchescu şi Adela Jurchescu).

               ‒ Vor susţine microrecitaluri soliştii vocali şi instrumentişti: Ana Jurj, Marcel Gherga, Bojidar Ciobotin, Denisa Ţanigoi, Pavel Zăvoianu, Ioan Surdu, Petrică Miulescu Irimică şi Ramona Viţa; conducerea muzicală ‒ Petrică Viţa.

Velişcu Boldea a venit pe această lume la 2 noiembrie 1937, în localitatea Prilipeţi, în familia contabilului Comunităţii de Avere, Petru Boldea, fiind cel mai mare dintre fraţi. Primele două clase primare le-a urmat în satul natal, unde eminentul învăţător Constantin Sporea i-a insuflat dragostea faţă de natură şi de hora duminicală, evenimentul cel mai important al comunităţii, la acea vreme. Şi-a continuat studiile primare şi gimnaziale în oraşul Anina, unde i-a fost profesoară Gheorghina Ciurea, precum şi alţi dascăli foarte buni, cunoscând bucuriile copilăriei petrecute în colbul dat de bogăţia huilei. În vacanţele şcolare, şi-a petrecut timpul în codrul şi pe malul Neargănului, de care a rămas legat pe vecie.

„Atrăgătoare şi frumoase, limba română şi chimia vor deveni obiectele de învăţământ dragi sufletului său.”

Şi-a continuat studiile la Şcoala Medie de Chimie din Bucureşti. Cunoscând şi îndrăgind cântecul şi jocul popular, Velişcu Ion Boldea a fost selectat ca membru al echipei de dansuri de la Ansamblul folcloric al Palatului de Cultură şi Odihnă ,,I. V. Stalin”, din Bucureşti, fiind instruit de maestrul Maria Badea, în vederea pregătirii Festivalului Internaţional al Tineretului şi Studenţilor, care urma să se desfăşoare în Capitală. În acei ani, a făcut parte din mai multe formaţii de dansuri, pregătite de coregrafi de prestigiu precum Gh. Popescu Judeţ, Florea Capsalli. Tot în acei ani (1951-1955), a instruit, pentru diverse produse, formaţia de dansuri a Fabricii de conserve „Flora”. Şi, pentru o masă pe zi, a pregătit şi echipa de dansuri a Ministerului Agriculturii. Îndrăgind învăţământul, şi-a desăvârşit pregătirea profesională, devenind student al Institutului de Limba şi Literatura rusă. Aici, a fost cooptat ca membru al formaţiei de dansuri populare a Institutului, instruită de maestrul Ion Grama.

În anul 1955, înfiinţându-se Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, fiind student, a fost cooptat în Ansamblul acestei instituţii, avându-l ca dirijor pe Victor Predescu şi maestru coregraf pe I. Câmpean.

Din anul 1958, după absolvirea Institutului, a fost profesor de limba rusă la Şcoala elementară din Perieţi, raionul Slobozia. A continuat să colaboreze cu echipa de dansuri a Casei de Cultură a Studenţilor, sub conducerea maestrului Petru Bodent şi a asistentului Nichita Pop. Atras de măreţia spectacolului naturii din Valea Almăjului, în anul 1961 s-a reîntors pe melegurile natale, fiind angajat ca metodist, apoi ca director la Casa de Cultură Raională Bozovici, unde, alături de alţi doi împătimiţi de folclor, Ilie Şuta şi Ion Stan, au înfiinţat ansamblul de cântece şi dansuri al instituţiei, compus din 24 de perechi de dansatori, o orchestră, solişti şi grup vocal. Tot aici, a activat Marin Jurchescu, ca dirijor, sprijinit moral şi material de compozitorul Nicolae Ursu, înfiinţând Ansamblul de datini şi obiceiuri „Cucu-Răscucu!”. Aici, a avut posibilitatea să participe la toate concursurile naţionale, unde l-a cunoscut pe Ion Macrea, de care l-a legat o statornică şi îndelungată prietenie. La reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968, odată cu înfiinţarea judeţului Caraş-Severin, Velişcu Ion Boldea a fost transferat şi încadrat ca inspector la Comitetul Judeţean pentru Cultură al Judeţului, pentru ca, după câteva luni, să fie numit director al Casei Judeţene a Creaţiei Populare, care a funcţionat în Reşiţa, instituţie pe care a condus-o timp de peste trei decenii.

„În 1969, alături de Eugen Someşan, Mihai Deleanu, Nicolae Perescu, George Motoia Craiu şi talentaţii coregrafi Afilon Laţcu şi Ioan Munteanu, a înfiinţat primul Ansamblul de Cântece şi Dansuri de amatori din Caraş-Severin – «Semenicul», la Caransebeş. În cele trei decenii de activitate neîntreruptă, «Tata Boldea», cum i se spunea, în timp şi împreună cu Ioan Ghiaur, Nistor Ghimboaşă, Iancu Laurenţiu şi Simion Samoilă, au determinat creşterea valorii acestui colectiv şi impunerea lui în plan naţional şi internaţional”.

Velişcu Boldea a plecat în Ceruri la vârsta de 68 de ani,  pe 22 februarie 2006, dar ne-a lăsat o zestre spirituală ce a înobilat zestrea folclorică a Banatului de Munte.

Anca Bica Bălălău

Sursa: wikipedia