Fericiți cei care îi pot cere Lui Dumnezeu să facă pentru ei ce-au făcut ei pentru ceilalţi… şi Actorii pot să înalţe această rugă către Cer, pentru că ei sunt ultimul sălaş pentru sufletele noastre trudite de de cotidianul mediocru în care ne trăim cea mai mare parte din viaţă…
Astăzi, despre Florin Piersic la aniversare, măcar atât să respirăm bucuria de a-i fi contemporani simplu, firesc , trimiţându-i gândul bun ca pe o reverenţă actorului şi omului Florin Piersic, într-un sincer La mulţi ani!
A venit pe lume acum 83 de ani, pe 27 ianuarie anuarie 1936, la Cluj-Napoca, din părinți bucovineni – mama sa fiind originară din Valea Seacă, iar tatăl, Ştefan Piersic, medic veterinar de profesie, fiind originar din Corlata.
„Ursitoarele au avut grijă de mine. Mi-au lăsat în leagăn dragul de viaţă şi bucuria de a trăi, iar timpul nu-mi poate atinge zâmbetul, nici de pe chip, nici din suflet, în timp ce tristeţea sosită în scurte escale în vizite de lucru, îşi ia repede tălpăşiţa, plictisită de lipsa colaborării mele. Cu acelasi zambet defilez si acum, la batranete neschimbat fata de falinca tinerete.
Ma tot gandeam si… poate… am avut un înger deasupra mea, poate sora mea care s-a înecat la 15 ani în Prut, sărind să-și salveze colega de bancă. Îmi plac poveștile triste, pentru că eu spun adevărat, eu sunt un om trist, pentru că eu știu ce am trăit, cum am trăit și cât suflet am pus în tot ce am făcut. Dar întotdeauna în capul meu au fost părinții mei, mama mea, Vera Piersic, și tatăl meu, doctorul Ștefan Piersic”, mărturiseşte cu nostalgie îndrăgitul actor.
A copilărit la Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi la Cernăuți, unde tatăl său a obţinut un post în anul 1941 și, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de băieți nr. 3 – Colegiul Național Emil Racoviță de astăzi. Din acea perioadă a vieţii, lui Piersic i-a rămas termenul de ciocoflender, pe care îl foloseşte pentru a-şi alinta admiratorii. ”La şcoală, profesorul de matematică îmi spunea ciocoflender, dar nu într-un sens bun, el, de fapt, mă făcea tâmpit pentru că nu mă pricepeam deloc la calcule”, îşi aminteşte cu nostalgie artistul.
Florin Piersic s-a înscris apoi la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (azi, UNATC), examenul de admitere fiind susţinut în faţa unei comisii din care făceau parte Marietta Sadova, Ana Barcan, George Vraca şi Costache Antoniu. Deşi a avut parte de dificultăţi în parcurgerea studiilor, Ştefan Piersic fiind deţinut politic, Florin a absolvit Institutul, în anul 1957, avându-i drept colegi de promoţie pe Leopoldina Bălănuţă, Ica Matache, Gheorghe Popovici Poenaru, Anatolie Spânu şi Liviu Crăciun.
În anul 1958, alături de colegii de promoţie, întreprinde un stagiu pe scena teatrului din Piaţa Neamţ, iar în 1959, devine angajat, prin concurs, al Teatrului Naţional din Bucureşti, unde debutează cu rolurile Alexei, din „Tragedia optimistă”, şi cel al lui Richard Dudgeon, în „Discipolul diavolului”.
În acelaşi an, Piersic este remarcat de regizorul francez Louis Daquin, care l-a distribuit în filmul „Ciulinii Bărăganului”, un debut cinematografic plin de succes, urmat, în acelaşi an, de prezenţa în pelicula „O poveste ca-n basme”.
Anul 1965 avea să-i aducă lui Florin Piersic rolul Lennie în piesa „Oameni şi şoareci”, în regia lui Al. Finţi, poate cel mai mare rol pe care l-a interpretat pe scândura teatrului, un rol de referință pentru întreaga sa carieră, un rol care a marcat generaţii de actori.
Din cariera sa cinematografică de excepţie, mai enumerăm rolurile din „Tunelul” (1966), „Frumoasele vacanţe” (1967), „Columna” (1968), „Mihai Viteazul” (1971) şi „Haiducii lui Şaptecai” (1971).
Personajul care a rămas definitoriu în memoria spectatorilor şi admiratorilor săi, a rămas celebrul Mărgelatu, dar sunt notabile şi personajele Anghel Șaptecai, sau haiducul Grigore Pintea. Remarcabile sunt, aşadar, rolurile sale din peliculele „Drumul oaselor” (1980), „Trandafirul galben”(1982), „Misterele Bucureştilor” (1983), „Masca de argint” (1985), „Colierul de turcoaze” (1986) şi „Totul se plăteşte” (1985).
În anii ’80 înregistrează, alături de Angela Similea, o piesă foarte cunoscută în acei ani – ”Nufărul alb”. Tot alături de solistă avea să joace rolul Zmeului în filmul muzical ”Rămășagul”, regizat de Ion Popescu Gopo, dar şi în musicalul ”Corina” de Edmond Deda, după ”Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian.
Întreaga sa carieră este încununată de o salbă de roluri pe scenă şi pe marele ercran, dar şi din succesul de pe micul ercran şi bineînţeles radioul românesc.
Florin Piersic este Liderul unei generaţii de ARTIŞTI care ne-a transmis adevăratele Valori ale culturii româneşti, o generaţie care vorbeşte aici pe pământ prin vocea sa.
Una dintre poveştile care i-au marcat viaţa lui Florin Piersic a avut loc în timpul Holocaustului. Tatăl său a adăpostit în abatorul pe care îl deţinea şase familii de evrei, timp de şase luni de zile, perioadă în care le-a hrănit şi protejat. Când situaţia le-a permis familiilor să părăsească abatorul, ele s-au dus în Israel şi au sădit un pom în Grădina Ghetsimani pe care au pus o plăcuţă cu inscripţia: „Doctorul Ştefan Piersic, profesorul din Cernăuţi, ne-a salvat viaţa ţinându-ne în casa lui şase luni de zile”.
Tocmai pentru că tatăl său a salvat vieţile atâtor oameni, Florin Piersic a fost chemat în Israel de prim-ministrul Israelului, Beniamin Netaniahu, care i-a oferit medalia onorifică a Israelului şi Ierusalimului.
Omul Florin Piersic a păstrat valorile familiei sale toată viaţa, menţionând:
„Eu am dăruit tuturor numai lucruri frumoase, am dorit să înnobilez pe toţi cei care sunt în jurul meu, să le transmit gânduri frumoase, bune. N-am spus nimănui nici „du-te mai încolo”, n-am dat cu subsemnatul niciodată despre niciun coleg sau prieten sau neprieten de-al meu, am fost întotdeauna un urmaş demn al părinţilor, al mamei mele, pe care nu doar că am iubit-o, am adorat-o. Mama mea a fost o sfântă. Mă rog la Maica Domnului, la Iisus Hristos, dar cel mai tare mă rog la mama mea, care, din tot ce ştiu şi-am văzut şi-am simţit, a fost o sfântă. Eu o moştenesc pe mama mea, pe Vera Piersic”
A primit de-a lungul vieţii multe recunoaşteri oficiale, dar cea mai dragă distincţie pentru marele artist este dragostea românilor de pretutindeni. Dealtfel, pe 10 decembrie 2012, prin decretul președintelui Nicolae Timofti, actorului i s-a acordat cetățenia Republicii Moldova, după ce a adresat o scrisoare președintelui moldovean motivând solicitarea prin faptul că acolo este primit foarte bine de oameni și se simte iubit, iar tatăl lui a activat, în calitate de medic veterinar, atât în Bucovina cât și în Basarabia, la Cernăuți, respectiv Soroca.
A fost căsătorit cu regretata artistă Tatiana Yekel, apoi cu Anna Szeles, alături de care a devenit tată pentru a doua oară,iar din anul 1993 actorul s-a căsătorit cu Anna Török, originară din Cluj.
Florin Piersic este tatăl lui Florin Piersic junior, care este la rândul său un mare actor şi regizor şi al lui Daniel, care este stabilit, cu familia, la Viena.Deasemenea, feciorii săi l-au distribuit şi în rolul de fericit bunic.
Jovial şi aparent într-o continuă stare fericire, Florin Piersic este Omul, Actorul căruia trebuie să-i mărturisim preţuirea noastră.
„Am multe să vă spun. Să nu vă luați după cei care spun – Florin Piersic vorbește mult. Păi vorbesc pentru că am ce să vă spun. Vă place să știți că mulți din cei pe care i-am avut parteneri și prieteni nu mai pot să vă vorbescă?Eu măcar încă mai pot”, o spune adesea marele actor cu fină nuanţă de mâhnire…
Noi, dacă înţelegem această nuanţă să ne reamintim că fericiți sunt cei care îi pot cere Lui Dumnezeu să facă pentru ei ce-au făcut ei pentru ceilalţi… şi Actorii pot să înalţe această rugă către Cer, pentru că ei sunt ultimul sălaş pentru sufletele noastre trudite de cotidianul mediocru în care ne trăim cea mai mare parte din viaţă…
Astăzi, despre Florin Piersic la aniversare, măcar atât să respirăm bucuria de a-i fi contemporani simplu, firesc , trimiţându-i gândul bun ca pe o reverenţă actorului şi omului într-un sincer:
La multi ani „visătorului şi vărsătorului” Florin Piersic-senior!
Anca Bica Bălălău
Nota redacţiei:
Artistul a fost aniversat public cu o zi înainte, sâmbătă, fiindcă pe 27 ianuarie vrea să fie alături de familia sa. Manifestarea a avut loc la cinematograful din Cluj care-i poartă numele din 26 ianuarie 2011. Florin Piersic a împărţit o seară la o șuetă aniversară cu admiratorii săi. La numai câteva ore după ce a fost anunțat spectacolul, toate cele 700 de locuri erau deja rezervate! La aniversarea lui Piersic au participat Irina Margareta Nistor, în rol de amfitrion, dar și actrița Medeea Marinescu, artistul popular Ovidiu Purdea-Someș, baritonul Dan Dumitrana și Ioan Bocșa, alături de Ansamblul Icoane.
Actorul a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
În anul 2009, Florin Piersic a primit Premiul pentru întreaga carieră în cadrul festivalului de film Transilvania, dar şi Medalia de Aur a Artelor Transilvane.
În anul 2011, Cocor, Teatrul Metropolis şi Asociaţia de Turism a Municipiului Bucureşti au organizat lansarea proiectului „Walk Of Fame”, în cadrul căruia actorul Florin Piersic a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului, în spaţiul dedicat artiştilor români.
Administraţia Prezidenţială i-a conferit lui Florin Piersic, la împlinirea vârstei de 80 de ani, Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Ofiţer “în semn de înaltă apreciere pentru remarcabilele interpretări artistice susţinute pe cele mai importante scene din ţară, pentru dragostea, înţelegerea şi talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale şi cinematografice şi a tinerelor talente”.
SURSA: Florin Piersic
