23 ianuarie – Ziua scrisului de mână

101

Aflată într-o creştere accelerată, popularitatea calculatoarelor, a email-urilor, notebook-urilor electronice şi a SMS-urilor, a stickerelor cu mesaje şi sfaturi, precum şi a altor mijloace de comunicare rapidă face ca omul modern să renunţe, treptaţ la posibilitatea de a-şi exprima propriile gânduri prin scris.

În fiecare an, la 23 ianuarie, în lume este marcată Ziua scrisului de mână (National Handwriting Day) sau Ziua semnăturii, care a fost instituită cu scopul de a ne aminti de frumuseţea şi unicitatea scrisului de mână şi de necesitatea folosirii semnăturii de mână.

Iniţiatorul acestei zile este Asociaţia producătorilor de instrumente de scris (Writing Instrument Manufacturers Association, WIMA), care a declarat ziua de 23 ianuarie drept ziua sărbătoririi „scrisului de mână”.
Interesant este faptul că, la 23 ianuarie, s-a născut şi unul din cei mai proeminenţi oameni de stat americani – John Hancock (23 ianuarie 1737 – 8 octombrie 1793), care şi-a pus primul semnătura pe Declaraţia de Independenţă.

Istoria evoluţiei scrisului de mână este de mii de ani, perioadă în care oamenii au încercat să stabilească caracterul unei persoane după scrisul de mână al acesteia. În anul 1875, părintele francez Jean-Hippolyte Michon a folosit pentru prima dată termenul „grafologie”, care, astăzi, este considerat drept un domeniu de analiză a scrisului de mână. O contribuţie importantă la teoria grafologiei a avut-o şi filosoful şi psihologul german Ludwig Klages (10 decembrie 1872- 29 iulie 1956).

Oamenii de ştiintă moderni au stabilit şapte caracteristici principale ale scrisului de mână, după care poate fi creat profilul unui om. Acestea sunt: mărimea literelor, forma şi înclinarea lor, direcţia scrisului de mână, presiunea şi viteza scrisului, precum şi forma liniei de bază a rândurilor. Grafologii consideră că între scrisul de mână şi caracteristicile acestuia există cu siguranţă o legătură, deoarece creierul uman „conduce” în mod subconştient scrisul de mână.