Înființarea Băncii Naționale a României – instituţie fundamentală a statului român modern

12

„Posteritatea va lua cu recunoştinţă act în analele ei că România şi-a dobândit astăzi instituţiunea unei Bănci Naţionale, prin propunerea guvernului conservator şi prin stăruinţele şi sforţările partidului şi guvernului liberal. Această împrejurare onorează egal şi pe cei care au luat iniţiativa propunerii şi pe acei care din propunere au făcut o realitate.“ În continuarea expunerii de motive la legea de înfiinţare a unei „Bănci de scompt şi circulaţiune“, deputatul Constantin Chiţu arăta că „atât principiile constitutive, cât şi instrumentele mecanismului trebuincios funcţionării ei au fost luate de noi aproape în totul din legea constitutivă a Băncii Naţionale din Belgia, care, într-un spaţiu relativ scurt, de 30 de ani, a dat acelei mici, dar fericite ţări, cele mai frumoase şi mai strălucite rezultate“. Tot din Belgia se inspiraseră românii şi la alcătuirea primei lor Constituţii.

La 27 februarie 1880, când guvernul I.C. Brătianu a depus în Cameră proiectul legii, argumentaţia fusese „legitima dorinţă ce are fiecare om de a afla cu înlesnire şi cu cât mai mică dobândă un capital necesar spre a pune în mişcare activitatea sa comercială şi industrială“.

Iniţiativa legislativă a creării Băncii Naţionale a României – ca şi paşii concreţi privind organizarea instituţională şi ridicarea Palatului B.N.R. – i-au aparţinut lui Eugeniu Carada (1836-1910), care poate fi considerat ctitorul acestei instituţii fundamentale a statului român modern.

Află toată povestea pe siteul eualegromania