„Povestea regele [Ungariei, Matia Corvin], confirmat fiind de secretarii care asistau la descriere, că 40.000 de oameni de ambele sexe şi de vârste diferite, care aparţineau facţiunii potrivnice, au fost cu puţin timp înainte ucişi din porunca acestuia [a lui Vlad Ţepeş] prin cele mai rafinate suplicii. Pe unii i-a ucis frângându-i sub roţile carelor, pe alţii despuiaţi, jupuindu-le pielea până la măruntaie, pe alţii aşezaţi în ţepe şi fripţi pe cărbuni încinşi puşi sub ei, pe alţii străpungându-i cu ţepe prin cap, prin piepţ prin ombilic sau, ceea ce e josnic chiar şi numai de povestiţ prin şezut şi prin mijlocul măruntaielor până sus în gură; şi, pentru ca nicio formă de cruzime să nu lipsească, împlânta în ambii sâni ai mamelor ţepe şi înfigea în acestea pe copiii lor; în sfârşiţ pe alţii îi ucidea prin alte chipuri, cât se poate de cumplite, torturându-i mai înainte cu felurite cazne, pe care cruzimea atroce a celui mai groaznic tiran a putut să le născocească.“
Fragmentul de mai sus, desprins din scrierea episcopului Nicolae de Modrussa, legat papal trimis în 1462 în aceste părţi în cadrul pregătirilor de cruciată, descrie convorbirea pe care a avut-o acesta la Buda cu regele Matia Corvin despre domnul român Vlad Ţepeş. Este o ilustrare a imaginii lui Dracula cel setos de sânge. O imagine care l-a făcut pe Vlad Ţepeş cel mai cunoscut dintre domnii români la nivelul percepţiei publice în lume. O imagine pe care noi românii o contestăm şi de care ne tot dorim să scăpăm. Aşadar, nu ar trebui să fie considerată un moment astral. Nu este însă, oare, un moment astral pe care l-am rataţ cel puţin până acum?
Cum s-a constituit imaginea domnului setos de sânge, ajuns apoi cel mai cunoscut vampir din lume, află de pe siteul eualegromania
