România s-a aliniat normelor europene în privinţa modalităţii de mulgere a laptelui, ceea ce înseamnă că, pentru a putea fi vândut, acesta trebuie să fie colectat cu ajutorul mulgătoarelor electrice şi să îndeplinească o serie de indicatori de igienă şi calitate.
De la 1 ianuarie în România laptele proaspăt nu se mai poate comercializa, direct de la producător, decât însoţit de un buletin de analiză care să ateste că respectă anumiţi indicatori de calitate şi igienă stabiliţi la nivelul Uniunii Europene. Cum influenţează noile măsuri producătorii acestui produs a aflat reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica, de la purtătorul de cuvânt al DSVSA Caraş-Severin, Radu Tătaru:
În normele actuale ale ANSVSA nu este stipulat că laptele pentru comercializare, provenit de la producătorii individuali, trebuie să fie colectat cu ajutorul mulgătoarelor electrice, susţine Radu Tătaru. Această măsură este valabilă doar pentru exploataţiile individuale care au în efectiv între 5 şi 10 capete de bovine. Singura măsură pe care o impun noile norme se referă strict la indicatorii de igienă şi calitate a laptelui, a mai spus acesta.
Producătorii care mulg laptele în mod tradiţional, de mână, susţin că instalaţiile de colectare şi procesare mecanizată a acestuia sunt prea scumpe pentru ei. Preţul unui mulgător electric porneşte de la 200 de euro, iar cel al unui răcitor, de la 600.
Amintim că, din anul 2007 şi până în prezent, România a obţinut trei derogări de la aplicarea noilor reguli privind calitatea laptelui.
