[FOTO-AUDIO-VIDEO] Cornel Chiriac,”Metronomul” multor generații, 79 de ani de la naştere! Nicu Covaci: “Fără Cornel Chiriac noi nu existam la ora asta.Îi datorăm totul”

O filă de aur din istoria radioului românesc poartă numele Cornel Chiriac, care  s-a născut pe 9 mai 1942, Uspenca, județul interbelic Cetatea-Albă, Basarabia- azi Ucraina și a murit în noaptea de 4 spre 5 martie, 1975,în München, Germania.

Încă din adolescenţă a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate informaţiile posibile despre reprezentanţii acestui gen şi ascultând melodii pe unde putea. Copia pe caietele sale cărţi, cronici, interviuri şi ştiri din reviste de specialitate, apoi le traducea, separat, în limba română.

„În timpul liceului se ocupa numai de muzică. Îşi pierdea nopţile scriind. Dimineaţa se trezea foarte greu să meargă la şcoală” îşi aminteşte mătuşa lui. Unele dintre caiete au ajuns în mâna unor mari muzicieni autohtoni precum Radu Maltopol, Cristian Colan sau Johnny Răducanu, fiind singura sursă posibilă de informare în domeniul jazzului la acea vreme. Cornel Chiriac a scris articole de presă precum şi texte pentru coperţile discurilor de vinil din colecţia „Jazz – Electrecord”, volumele 4, 5, 6 şi 7.

În 1965 va publica în revista Secolul XX un studiu despre jazz, iar un an mai târziu se va ocupa de prefaţa cărţii „Viața mea la New Orleans” a lui Louis Armstrong. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al „Federaţiei europene de jazz”, Chiriac va copia discuri întregi pe benzi şi le va aranja în arhiva Radiodifuziunii.
„Toată bandoteca radio este scrisă şi pusă de mâna lui Cornel Chiriac”, avea să spună mai târziu Aurel Gherghel. Tot Chiriac este cel care se va implica, în anul 1969, în organizarea şi mediatizarea primului festival naţional de jazz din ţară, cel de la Ploieşti. De asemenea, a aranjat ca reprezentaţiile din timpul acestuia să fie înregistrate.

A debutat la Radio în 1963, cu emisiunea „Jazz de ieri şi de azi”, devenită ulterior „Jazz magazin”.

Conform minutei, el a descris condiţiile grele ale cântăreţilor de jazz din România acelor vremuri şi a acceptat ideea unei Federaţii Europene de Jazz sub oblăduirea UNESCO. Potrivit opiniei sale, activitatea Federaţiei ar fi trebuit să se concentreze pe crearea unei academii de jazz, a unui birou pentru concerte internaţionale şi a unui centru unde să fie schimbate înregistrări audio şi TV.

Într-o noapte din 1967 a reuşit să asculte toată discografia Beatles apărută până atunci, adusă în ţară de Camil Petrescu jr. Acesta din urmă îşi reaminteşte:

„Am venit a doua zi dimineaţă şi dormea pe maşina de scris […]; a ridicat capul şi a spus: «Domnule, sunt senzaţionali!» şi a adormit la loc”.

Descoperind gustul pentru rock, începând din 10 iulie 1967 Cornel Chiriac a realizat la Radio cea mai populară emisiune de muzică de atunci, intitulată „Metronom”, rămânând în istoria Radiodifuziunii române în galeria marilor personalități prin calitățile sale de critic și muzician de jazz, producător, realizator de emisiuni radio TV, el fiind cel care a descoperit și promovat formația Phoenix, la mijlocul anilor 60.

Nicu Covaci: “Fără Cornel Chiriac noi nu existam la ora asta.Îi datorăm totul”

Despre întâlnirea cu Cornel Chiriac, în exclusivitate pentru Radio România Reşiţa, liderul formaţiei Phoenix, Nicu Covaci ne-a mărturisit:

“Formația Phoenix a început în anul 1962 cu turnee, dar nu eram așa de cunoscuți în țară. În anul 1968 la Festivalul Național Studențesc în comisie era Cornel Chiriac și când noi am început să cântăm a sărit pe masa juriului și a început să danseze.Ne-a dus imediat de la Iași la București la radio, la televiziune și la Electrecord.

Fără Cornel Chiriac noi nu existam la ora asta.Îi datorăm totul.Era un băiat deschis, plin de energie și de intenții bune. De aceea a și fost pedepsit într-o lume criminală.Nimic nu e întâmplător.

Era select și maniac, putem spune, pentru bunul gust. A reușit să ne facă o educație a gustului. El nu a dat niciodată o muzică ieftină, sau fără importanță. A avut o contribuție la voaloarea radioului național ca instituție, dar și pentru artiștii noștri care s-au apucat de muzică fascinați de ceea ce auzeau, fascinați de stările emoționale pe care puteau să le producă emisiunile lui Cornel Chiriac.
Vă mulțumesc vouă celor de la Radio România Reșița pentru gestul pe care-l faceți”.

Emisiunea a fost interzisă de cenzură comunistă în anul 1968, anul invadării Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, după ce Cornel Chiriac l-a “fentat” pe cenzorul de serviciu, înlocuind în banda aprobată un cântec cu o piesă folk a lui Mircea Florian care era un protest voalat la adresa intervenției în forță împotriva Primăverii de la Praga.

Un alt posibil motiv al scoaterii de pe post a “Metronomului” este, potrivit anumitor surse, difuzarea melodiei “Back in USSR” a trupei Beatles.

În 1969, Cornel Chiriac se refugiază în Occident, și începând din iunie același an reia la Radio “Europa Liberă” emisiunea “Metronom”, interzisă la București.

Până în luna martie 1975, când a fost asasinat la  München, Cornel Chiriac a prezentat milioanelor de tineri români , care îl ascultau în fiecare zi, cele mai importante apariții discografice internaționale ale unei perioade caracterizată, între altele, printr-o extraordinară “densitate” de talente – perioada flower-power.

Emisiunea a avut o audiență ieșită din comun, ea era ascultată nu numai în România, ci și în alte țări ale fostului bloc sovietic. În Bulgaria sunt oameni care își amintesc și în zilele noastre de Cornel Chiriac și “Metronom”, fiindcă era ascultat și în Ungaria, Cehoslovacia, URSS, chiar și în Occident.

Noel Bernard, fostul director al secției române a “Europei Libere”, a povestit cum Cornel Chiriac primea scrisori și cereri de difuzare a unor cântece din Italia, Olanda, Anglia și din alte țări occidentale.

“Emisiunile sale au căpătat amploare la “Europa Libera”, devenind un fel de școala a gustului muzical pentru ascultătorii din țara. Cu toate riscurile pe care le implica statutul nostru de ascultători ai unei “oficine a dușmanilor poporului”, noi, elevii și studenții de atunci, nu ne sfiam să ne manifestăm deschis admirația pentru Cornel Chiriac.

Majoritatea nici nu știam cum arăta eroul nostru. Însă el devenise o prezență vie, camaradul nostru îndepărtat-apropiat, protectorul utopiei noastre sonore.

Într-o țară tot mai claustrată în propria-i nefericire, muzica pe care ne-o dăruia Cornel Chiriac reprezenta unul din puținele orizonturi deschise, una din rarele adieri de speranță” , scrie în “Blânda Insurecție a lui Cornel Chiriac”, scrie în textul difuzat la Radio “Europa Liberă” în anul 2000, în cadrul seriei de emisiunii dedicate memoriei lui și semnat de Virgil Mihaiu, poet, eseist, critic de jazz.

La 4 martie 1975, în apropierea miezului nopții, Cornel Chiriac este înjunghiat lângă mașina sa, într-o parcare din München, de un tânăr căruia îi dăduse să mănânce. O oră mai târziu este găsit de o studentă care se întorcea acasă. Primul suspect arestat a fost Mario Gropp, un tânăr de 17 ani, ultima persoană văzută alături de Chiriac în acea seară. Pe măsură ce ancheta a avansat, Gropp a fost găsit vinovat și condamnat la 8 ani de închisoare. În țară s-a vorbit despre un asasinat politic, dus la îndeplinire de către Securitate.Chiar și după moartea lui aceasta a lansat diferite zvonuri.

Corpul lui Conel Chiriac a fost incinerat la München iar mama lui a adus cenușa în țară. Este îngropat în cimitirul “Reînvierea” din București.

Cornel Chiriac,”Metronomul” multor generații, 79 de ani de la naştere!

Anca Bica Bălălău

Sursa-Enciclopedia României

De același autor

Related Articles