Veste tristă în mediul universitar. Reputatul istoric Nicolae Bocșan, fostul rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, s-a stins din viață duminică, 19 iunie la etatea de 69 de ani.
Născut în Banatul montan, la Bocşa în judeţul Caraş-Severin, în 24 septembrie 1947, profesorul Nicolae Bocşan a urmat studiile primare, gimnaziale şi liceale pe plan local, după care în 1970 obține licența în Istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai” iar în 1985 devine doctor în istorie, cu teza Românii din Banat în epoca Luminilor. Un rol esenţial în formarea sa ca istoric l-au avut Constantin Daicoviciu, David Prodan, Pompiliu Teodor, Camil Mureşan, Ştefan Pascu dar și alții.
Profesorul Nicolae Bocşan a avut o activitate ştiinţifică deosebită. Una dintre direcțiile de cercetare a vizat istoria iluminismului din Banat. Printre lucrările publicate de Nicolae Bocșan pe această temă se numără: Contribuţii la istoria iluminismului românesc, una dintre cele mai importante lucrări referitoare la iluminismul bănăţean; Franţa şi Banatul 1789- 1815 (Reşiţa, Banatica, 1994, în colaborare cu Mihai Duma şi Petru Bona).
Un interes deosebit a fost acordat de istoricul bănăţean Revoluţiei paşoptiste din Transilvania şi Banat. Pe această temă au văzut lumina tiparului lucrări precum: Memorialistica revoluţiei de la 1848 în Transilvania (Cluj-Napoca, Dacia, 1988), Revoluţia de la 1848 din Transilvania în memorialistică (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000), ambele în colaborare cu Valeriu Leu și Revoluţia de la 1848 în Munţii Apuseni. Memorialistică (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003. De remarcat este faptul că prima lucrare-Memorialistica revoluţiei de la 1848 în Transilvania- constituie cea mai bogată ediţie de memorialistică referitoare la revoluţia de la 1848 din cîte deţine în prezent istoriografia românească.
Un alt domeniu de mare interes pentru istoricul Nicolae Bocșan a fost istoria bisericii. Dintre lucrările publicate pe această temă se numără: Etnie şi confesiune în Transilvania (sec. XIII-XIX) (Oradea, Fundaţia „Cele Trei Crişuri”, 1994, în colaborare cu Ioan Lumperdean şi Ioan Aurel Pop); Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I (1869-1870) (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2001, în colaborare cu Ion Cârja; Andrei Şaguna. Corespondenţa, vol. I-V (în colaborare cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Bogdan Ivanov, Pavel Vesa, Vasa Lupulovici, Ioan Herbil, Beatrice Dobozi, Marius Eppel, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2005-2011); Memoriile unui ierarh uitat: Victor Mihályi de Apşa (1841- 1918) (ediţie, studiu introductiv şi note în colaborare cu Ion Cârja şi Luminiţa Wallner-Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009); Ioan Boroş. Memorialistica (ediţie, studiu introductiv şi note în colaborare cu Valeriu Leu, Ion Cârja, Costin Feneşan şi Cristian Sabău, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană 2012).
Totodată, profesorul Nicolae Bocșan a fost preocupat și de fenomenul militantismului naţional românesc şi mecanismele sale de funcţionare în Transilvania şi Banat de-a lungul epocii moderne. O altă latură a activităţii sale a constituit-o cariera didactică, contribuind la formarea mai multor generații de cadre didactice, precum şi de istorici. Între 1992-1996, Nicolae Bocșan a deținut funcția de decan al Facultății de Istorie iar în 2004 devine rectorul Universității „Babeș-Bolyai”.
Corpul neînsufleţit al reputatului istoric bănăţean va fi depus marţi, 21 iunie la Cluj-Napoca, a transmis dr. Dumitru Ţeicu – directorul Muzeului Banatului montan din Reşiţa.
Sursa foto: aos.ro
Sursa: ziarulfaclia.ro
(Hardy Cvoica)
