Sâmbăta Mare este ziua în care se prăznuiește îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos, precum și pogorârea Lui în iad, salvând neamul omenesc și scoțându-l din stricăciune.

Despre simbolistica zilei pr. Petru Berbentia – parohul Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Apostoli  Petru şi Pavel” din cartierul Lunca Bârzavei din municipiul Reşiţa:

În Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii şi se spune că femeile trebuie să aibă măcar o cămaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.

Începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de doliu. În ziua de Înviere se schimbă hainele cu altele noi, albe. Dacă vrei sa iti implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sâmbăta Mare, întrucât atunci cand se deschid cerurile si Domnul poate vedea si darui înlăuntrul fiinţei tale.

Dacă te împiedici în timp ce te indrepti către slujba de Inviere, se spune că vei avea un an greu si plin de încercări.

Ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria. Oasele mielului nu se aruncă.

Ca să fim sănătoşi şi norocoşi până la Paştele următor, oasele mielului rămase de la masa Pascală nu se aruncă. Acestea se îngroapă la rădăcina unui pom roditor-măr sau păr.

Gospodinele pot vopsi ouăle pentru Înviere, dacă ele n-au reuşit să facă acest lucru în Joia Mare. Tot acum se prepară pasca, iar o legendă referitoare la acest simbol pascal ne spune de când s-a răspândit obiceiul de a face pască.

Legenda spune că, în timp ce Iisus predica împreună cu apostolii, ei au fost găzduiţi de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum, fără ca ei să ştie. Întrebându-l pe Hristos când va fi Paştele, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă.

Curând, apostolii au găsit în traistă darul pus de acel om. De atunci, femeile pregătesc pasca pentru fiecare Paşte, iar ritualul preparării acesteia poate avea semnificaţii magice, spune tradiţia. Pasca Luminată se coace odată pe an în Sâmbăta Mare şi poate avea forme diferite, dar fiecare pască din aluat face referire fie la momentul morţii lui Iisus, fie la naşterea Acestuia.

IMG_8168Seara, de la ora 24.00 în toate bisericile ortodoxe, se oficiază slujba de Înviere. La slujba de Înviere credincioșii participă în număr foarte mare. Fiecare gospodină aduce cu ea un coș plin cu bucate ce urmează a fi sfințite, pe care la sfârșitul slujbei, le va împărți oamenilor săraci și celor nevoiași.

La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: „veniți să luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

Există, în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru ca cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.

IMG_8170Totodată, tradiţia ne mai spune că este bine ca lumânarea de la Înviere să nu fie stinsă până acasă, unde, de asemena, creştinii obişnuiesc să înconjoare casa de trei ori pentru a-l îndepărta pe cel rău.

Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă de oameni, deoarece, în vreme de necaz, grindină, furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.

Urarea tradiţională de Paşte a creştin-ortodocşilor este „Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu „Adevărat a Înviat”. Aceste urări rămân valabile timp de 40 zile după Paşti, până la sărbătoarea Înălţării Domnului. Urările se folosesc şi atunci când se ciocnesc ouăle roşii.