Eleonora Almosnino, cunoscută cu pseudonimul literar Nora Iuga, poetă, romancieră şi traducătoare din limbile germană şi suedeză, prezentă în Banatul de Munte odată cu Zilele Literaturii Germane, eveniment consacrat al Forumului Democratic al Germanilor din Caraş- Severin, a oferit în exclusivitate pentru postul de Radio Reşiţa, un interviu de-o sinceritate captivantă. Este licenţiată a Facultăţii de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din Bucureşti. I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu şi George Călinescu. Profesor de limba germană între 1954 şi 1955, apoi bibliograf la Biblioteca Centrală de stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Ziaristă la ziarele de limba germană “Neuer Weg” şi “Volk und Kultur“, din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Din anul 2000 deţine funcţii de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secţiei de Poezie și iniţiatoare a Cenaclului Uniunii Scriitorilor “Gellu Naum”. Din 1985 este scriitoare profesionistă. Face lecturi publice în străinătate şi primeşte numeroase burse. A început să scrie versuri în clasa a doua la Institutul Catolic: în timp ce tatăl ei cântă la vioara un poem de Jeno Hubay, Nora Iuga a simţit o vibraţie puternică şi muzică a început să se transforme în cuvinte. Atunci a trăit pentru prima oară tulburătoarea atingere a inspiraţiei. Din această cauză, Nora Iuga nu suportă calificativul de profesionist în poezie şi nu şi-a făcut niciodată o meserie din scris.
Poeta a venit alături de Dagmar Dusil, scriitoare germană, editoare şi traducătoare, născuta la Sibiu şi stabilită de mulţi ani în Germania. A publicat poezie, eseu şi cronică muzicală în presa culturală din Germania şi România. Este autoarea unor volume de proză foarte specială, care s-au bucurat de un deosebit succes în Germania. Este director co-fondator al Editurii Johannis Reeg (Bamberg), care are ca focus publicarea unor volume legate de Transilvania şi în general de România: istorie culturală şi creaţie actuală.
Despre România, Dagmar Dusil ne-a mărturisit că rămâne tara sufletului ei. Despre Cărtărescu, Pleșu și alte personalități culturale românești ne-a vorbit cu emoție și mândrie, dar și despre bucuria de-a veni de câteva ori pe an în țară și în Banatul de Munte.
Nora Iuga și visele ei din copilărie , amintirile despre “profesorul de poezie”, George Călinescu, dar și despre prima iubire; despre dezamăgirile Hertei Muller și despre mesajul dat de Gunther Grass personajului său Oskar Matzerath, toate stânse într-un suflet ce le protejează cu patima celui mai recunoscător colecționar de frumos, aduce pe frecvența 105,6 F.M. nostalgia, dar și anvergura unui intelectual român și european de primă clasă, care trebuie recunoscut și apreciat.
“Se concentrează la Reșița o coeziune extraordinară, se împărtășesc sensibilități asemănătoare, se formează o mare familie și asta i se datorează Președintelui Forumului Democratic al Germanilor, Erwin Josef Țigla, în al cărui suflet încape întreaga Românie”, a mărturisit Nora Iuga:
„Intenţia nu e a omului, nu e a naturii, intenţia e a drumului. Or dacă eu simt un impuls teribil de a face ceva, fără să stau prea mult să judec raţional, dacă eu simt cu sufletul şi cu trupul ceva şi fac ceea ce simt, consecinţele sunt benefice. Eu fac ce îmi dictează trupul şi sufletul meu. Eu cred în instinct mult mai mult decât în raţiune. În zona artei, simţurile şi instinctele ne dăruiesc mult mai mult decât raţiunea! Poezia se citește cu ce se scrie: fata nevăzută a lunii” ne-a mărturisit poeta, a cărei vitalitate se răspândește cu frumusețea spiritului său, ca o ploaie de flori de cireș, peste rodul unei primăvăratice lacrimi de admirație.
Nora Iuga nu se ascultă, se trăiește, se metamorfozează și te ia cu ea, te ridică deasupra literei ca pe o poruncă, al cărei diapazon emoțional te purifică.
Nora Iuga este un fenomen cultural, un astru care strălucește pe un cer luminat de culoarea ochilor săi poetici, nu are hotare, nu are asfințit. Vorbind cu ea, timpul se redefinește într-un dans al versurilor, ce se adulmecă în pașii fragezi ai mirării, ai contemplării și ai admirației. Un dans, ca un ritual al vânătorilor de frumos, care merg fără arme într-o pădure întotdeauna verde, iar fiarele sălbatice s-au transformat în versuri, pentru a fi trăite.
Interviul poate fi ascultat în întregime la Radio Reșița, miercuri 20 aprilie, ora 22.15, în cadrul emisiuni BOEMA, pe frecvența 105,6 FM !
(Anca Bica Bălălău)
