Cornereva este o comună în judeţul Caraş-Severin, localitate de munte ce are în componenţă 40 de sate, unele uitate de lume între munţi.

Cătunul Ineleţ este doar un exemplu. Locuitorii trăiesc ca în urmă cu sute de ani, fără energie electrică, fără niciun contact cu lumea, singura cale de acces fiind o scară din lemn, veche de mai bine de 40 de ani. Treptele sunt prinse de peretele abrubt al muntelui, ceea ce pare periculos pentru cei neexperimentaţi. Oamenii nu ştiu ce înseamnă grijile de zi cu zi şi criza financiară… se gospodăresc singuri, îşi cultivă totul în grădină, mănâncă bio, respiră aer curat, etc Mare parte din locuitori sunt persoane învârstă, însă există şi copii. Nu vă imaginaţi că urcă şi coboară zilnic scările, deoarece la Ineleţ funcţionează o şcoală, cei drept cu 4-5 copii. Preotul vine însă doar la sărbători.

Orice turist, odată ajuns aici uită de toate şi are senzaţia că este aproape de cer.

Cornereva are un trecut milenar, deşi s-ar părea că marea izolare în care se află ar contrazice acest lucru. În perimetrul actual al centrului de comună a fost găsit un topor de piatră şlefuită şi perforată, despre care se bănuieşte că datează din neoliticul târziu. Acest topor neolitic se află în prezent la şcoala din centrul comunei. De altfel şi alte surse susţin că urme ale habitatului uman pe teritoriul comunei datează din epoca bronzului timpuriu.

Cornereva este atestată documentar în anul 1518 şi aparţinea districtului Caransebeş, după cum reiese dintr-o diplomă nobiliară.  Din anul 1980, din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei este compus din 40 de sate (cătune), al căror centru este Cornereva-sat.

Potenţialul turistic al comunei Cornereva ar fi frumuseţea peisajelor naturale ale Munţilor Cernei, posibilitatea de a practica pescuitul pe râurile de pe raza comunei Cornereva, unde se pot pescui păstrăvul şi mreana precum şi posibilitatea de practicare a vânătorii, deoarece comuna Cornereva are o suprafaţă de 27.454 ha de pădure unde îşi găsesc adăpostul numeroase specii de animale ca: vulpea, căprioara, mistreţul, ursul etc. De asemenea se pot organiza plimbări cu căruţa trasă de cai. (Mirabela Afronie)

4 COMENTARII

  1. Exista si alte drumuri spre acest sat, ,,scarisoara” reprezinta doar o scurtatura pe care locuitorii o folosesc pentru a nu fi nevoiti sa o ia pe calea foarte lunga. In ultimii 2 ani foarte multi voluntari au adus panouri solare, calculatoare, televizoare, jucarii (copii au jucarii rupte deoarece ei se joaca foarte mult pe afara, alteori gasind si alte ocupatii pentru acele jucarii) si chiar si un releu de semnal pe car Digi l-a montat in primavara aceasta acolo. Avand in vedere ca locuitorii pot lua si pana la 50.000lei+ pe subventiile pe terenurile agricole si pe animale, nu sunt deloc saraci 🙂

  2. Cum, nu au posturile de dialog social, hrană cotidiană ce te aduce la extaz?
    Merită de ajuns la acești oameni ce sunt, deșii departe, lângă mine.
    Viață ușoară și liberă, oameni buni!

  3. „Locuitorii trăiesc ca în urmă cu sute de ani, fără energie electrică, fără niciun contact cu lumea”………dar cu usi si geam termopan

Comments are closed.