Apa a ocupat și ocupă un loc central în credințe și obiceiuri, fie că sunt religioase sau populare, fie că e vorba despre cercetări științifice. Așa cum este ea, inodoră, incoloră sau fără gust, rămâne indispensabilă vieții.
Ce fel de apă să consumăm?
Fără mâncare putem supraviețui în jur de opt săptămâni, dar fără apă, în condiții de căldură extremă, se poate muri în câteva ore. Apa serveşte ca mijloc de transport al energiei în toate părţile corpului. Cantitatea de apă este diferită în diverse ţesuturi şi organe. Deoarece creierul transmite comenzile la celelalte organe, trebuie să consumăm apă pentru a-i menţine structura normală. Durerea de cap indică o deshidratare. Tratarea unei dureri de oase, musculare necesită consum de apă. Apa menţine tonusul muscular, întrucât ea face posibilă contracţia muşchilor. Ţesuturile ”fură” unele de la altele dacă nu se bea apă, organismul funcţionează o perioadă apoi apare dezechilibrul. Apa te ajută să scapi de reziduurile din organism, contribuind la detoxifiere.
Înainte era simplu: apă de la robinet, țâșnitori și cișmele, sifon…. Acum există apă plată mai mult sau mai puțin mineralizată, apă carbogazoasă, apă de masă, apă de izvor, apă microbiologic pură, apă alcalină cu PH-ul care trebuie să fie mai mare de 7,45, apă filtrată etc.
Unii specialiști recomandă apă mineralizată, însă chiar dacă ne aduce un aport de minerale – calciu, potasiu, magneziu, sodiu și cloruri -, consumată în exces acestea se pot pierde. Alții spun că ar fi mai bine să o bem fără prea multe minerale, alții recomandă apa distilată pentru detoxifiere.
Pe lângă toate acestea, când bei apă plată, de exemplu, cum să o bei? Călduță, rece, cu lămâie, fără? Să o bem în timpul mesei, înainte, după? Îmbuteliată la pet sau la sticlă de „sticlă”?
Se spune că apa de la robinet este o apă dură, care duce la acumulare de pietre la rinichi, dar și de calciu la inimă, rigidizând mușchiul cardiac. În majoritatea orașelor este dezinfectată cu clor (clorul are o serie de dezavantaje: afectează tubul digestiv, inhibă pepsina, perturbă flora intestinală, perturbă absorbția vitaminei E și a biotinei cu rol în metabolismul colesterolului).
Dacă totuși consumați apă de la robinet, există soluții de neutralizare a clorului. O puteți pune într-un vas de sticlă neacoperit și o lăsați câteva ore, până se evaporă clorul. Sau, în acel vas cu apă, se poate pune o linguriță de plante (uscate/verzi – mușețel, busuioc, mentă) la 1 l de apă. Se ține 5 ore, se strecoară și se bea. Altă variantă ar fi recipientele cu filtre de carbon, ori, mai costisitor, atașați filtre direct la țevile de sub chiuvetă.
În ceea ce priveşte igiena…
Obiceiurile cetăţenilor români legate de propria igienă nu sunt tocmai cele mai sănătoase. Este concluzia studiului Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, care scoate în evidenţă unele cifre ce pot părea îngrijorătoare. Doar jumătate din populaţie face duş sau baie zilnic sau aproape zilnic, în timp ce un om din zece se preocupă de curăţenia personală de căteva ori pe lună sau mai rar.
Jumătate dintre români nu se spală pe mâini după folosirea toaletei, iar mai puţin de jumătate dintre noi ne spălăm pe mâini după ce îngrijim un animal. Mai mult, unul din patru adulţi nu se spală pe mâini după ce schimbă scutecele sau pamperşii sugarilor, în timp ce doar unul din patru români nu se spală pe mâini după ce a intrat în contact cu bani, deşi aceştia sunt un purtător major de microbi cauzatori de boală. În acelaşi timp, unul din patru adulţi se spală pe mâini după ce strănută sau tuşeşte. Acestea sunt rezultatele unui studiu prezentat de o mare companie de cosmetice care activează şi pe piaţa din România. În plus, un studiu realizat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti arată că un conaţional foloseşte, în medie, patru bucăţi de săpun.
Medicii spun că oamenii trebuie să înţeleagă faptul că acest gest banal oferă cel mai sigur mijloc de prevenire a unor boli infecţioase digestive şi respiratorii, dar şi a Hepatitei A şi a gripei. “Hepatita A este cunoscută ca boala mâinilor murdare. La fel şi multe boli diareice. Gripa se transmite şi prin lipsa de igienă. Pe mâini există 4700 tipuri de microorganisme repartizate inegal. Un medic se spală şi de 40 de ori pe zi. Pentru restul, este suficient spălatul înainte de masă, după folosirea toaletei şi de câte ori venim în contact cu persoane bolnave sau copii mici”, spun specialiştii.
Specialistul completează că un spălat pe mâini corespunzător ar trebui să dureze un minut, dar mulţi dintre noi nu acordăm nici 30 de secunde acestui ritual. “Un spălat pe mâini adecvat ţine la distanţă microbii timp de două ore”.
O componentă importantă în această ecuaţie este gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de apă şi canalizare – potrivit Administraţiei Naţionale Apele Române, doar 51% la nivel naţional. Procentul arată şi mai rău dacă luăm în calcul că în ultimii doi ani a crescut doar cu 1,5%, iar, în acest ritm, vom putea vorbi despre acoperirea integrală a ţării cu servicii de apă şi canalizare abia în 30-40 de ani.
Consumul de apă în cifre…
Consumul mediu pentru diverse activităţi:
– un spălat de vase la robinet: 30 litri
– un spălat de haine: între 40 şi 70 litri
– un spălat pe mâini şi pe dinţi: între 5 şi 15 litri
– un duş de 5 minute: de la 60 la 80 litri
-o baie: 150 – 200 litri
Ştiaţi că…
– un robinet care picură consumă aproximativ 17 litri într-o singură zi, iar o toaletă, aproximativ 40 de litri?
– un singur robinet neetanş sau un vas WC care pierde o singură picătură pe secundă vor duce la o pierdere de apă de 0,5 m3/lună?
– un bloc cu aproximativ 40 de apartamente cu robinete care pierd câte o picătură pe secundă şi cu vase WC care pierd un fir de apă de doar 1mm timp de 10 secunde, ajunge la o pierdere de 282,2 m3/lună?
Sursa: APANOVA
